Radu Prișcu

În lumea de astăzi, Radu Prișcu a câștigat o relevanță incontestabilă. Fie datorită impactului său asupra societății, culturii sau politicii, Radu Prișcu a devenit un subiect constant de conversație. Influența sa se extinde la toate aspectele vieții, generând opinii contradictorii și dezbateri constante. În acest articol, vom explora în profunzime importanța Radu Prișcu, analizând implicațiile sale și rolul său în lumea contemporană. Printr-o analiză detaliată, vom căuta să înțelegem mai bine cum Radu Prișcu ne-a modelat realitatea și care este proiecția sa viitoare.

Radu Prișcu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Brașov, România Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Politehnica din București  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul de Stat (1962)[1]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ionel Radu Prișcu (n. , Brașov, România – d. , București, România) a fost un profesor universitar și inginer constructor de baraje român, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea barajului Vidraru de pe râul Argeș.[2]

Biografie

S-a născut în 22 ianuarie 1921,[3] în Șcheii Brașovului[4] și a absolvit liceul „Andrei Șaguna” din Brașov.[3] În 1944 a absolvit Școala Politehnică din București[4] cu „magna cum laude”, , unde i-a avut ca profesori pe Dionisie Germani, Cristea Mateescu și Dorin Pavel, din care ultimilor doi le-a fost asistent.[4] Ca profesor universitar, Radu Prișcu a creat mai multe generații de specialiști în hidrotehnică, printre studenții săi numărându-se, printre alții, și politicienii de mai târziu Ion Iliescu, Petre Roman și Călin Popescu Tăriceanu.[3]

Hidrotehnician

De numele lui Radu Prișcu se leagă toate marile construcții hidrotehnice care au dat României independența energetică. A lucrat la Bicaz, Vidraru, Siriu, dar a proiectat și coordonat construirea unor mari baraje și în Iran sau Liban.[5]

A colaborat la proiectarea barajelor Zărnești, Valiug și Gozna, iar ulterior a proiectat barajele Negovanu (pe râul Sadu, primul baraj arcuit din România în 1960) și Secu (pe râul Bârzava, primul baraj cu contraforți din țară în 1963). A coordonat proiectarea barajului Vidraru (cel mai înalt baraj arcuit din țară în 1965). În perioada coordonării proiectării barajului de la Poiana Uzului s-a implicat și la barajul Paltinu (pe râul Doftana, primul baraj cu rost perimetral din țară).[4]

Lucrări publicate

  • Construcții hidrotehnice, Volumul I, Ministerul Educației și Învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983
  • Construcții hidrotehnice, Volumul II, Ministerul Educației și Învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984
  • Earthquake Engineering for Large Dams de Radu Prișcu, Constantin Stere, Dan Stematiu și Adrian Popovici
  • Ingineria seismică a marilor baraje de Radu Prișcu, Adrian Popovici, Dan Stematiu, Lucian Ilie și Constantin Stere
  • Ingineria seismică a construcțiilor hidrotehnice de Radu Prișcu și Adrian Popovici, Dan Stematiu, Lucian Ilie și Constantin Stere

Distincții

  • Ordinul Tudor Vladimirescu clasa a III-a (20 aprilie 1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[6]

Note

  1. ^ HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962, lege5.ro, accesat 2016-12-31
  2. ^ AGIR
  3. ^ a b c d
  4. ^ a b c d Nicolae Dăscălescu (dr. ing.), „Personalități românești în construcții: Radu Prișcu (1921 - 1987)”, în Revista Construcțiilor, anul XVII, nr. 178, martie 2021, p. 64 ISSN 1841-1290
  5. ^ Cătălina Băltărețu (), „Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Radu Prișcu, creatorul Școlii românești de baraje”, Ziua de Constanța, accesat în  
  6. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 138 din 20 aprilie 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al R.S. România, nr. 171, din 171 din 31 decembrie 1971, art. 14.

Legături externe