Ravenna
Astăzi, Ravenna continuă să fie un subiect de mare interes și relevanță în societatea actuală. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, influenței sale asupra culturii populare sau importanței sale în domeniul academic și științific, Ravenna continuă să fie subiect de analiză și dezbatere constantă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Ravenna, de la istoria și evoluția sa până la starea sa actuală și posibilele dezvoltări viitoare. Prin această analiză, sperăm să facem lumină asupra importanței și relevanței Ravenna astăzi și asupra impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății.
| Ravenna | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
  Ravenna Ravenna (Italia) | |||
| Coordonate: 44°25′04″N 12°11′58″E / 44.41778°N 12.19944°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Italia | ||
| Regiune | Emilia-Romagna | ||
| Provincie | Ravenna | ||
| cod ISTAT | 039014 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Michele De Pascale (Partito Democratico, ) | ||
| Suprafață[1] | |||
| - Total | 652,9 km² | ||
| Altitudine | 4 m.d.m. | ||
| Populație (31 mai 2011) | |||
| - Total | 159.404 locuitori | ||
| - Densitate | 244,1 loc./km² | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 48121 | ||
| Prefix telefonic | 0544 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Speyer | Germania | ||
| - Posadas | Argentina | ||
| - Chartres | Franța | ||
| - Chichester | Regatul Unit | ||
| - Dubrovnik | Croația | ||
| Patron | Ravennanti | ||
| - Ziua | 24 iulie | ||
| Prezență online | |||
| http://www.comune.ra.it/ Site Oficial GeoNames  OpenStreetMap relation Facebook Places | |||
.svg) | |||
Modifică date / text  | |||
Ravenna sau Ravena este un oraș cu 140.000 locuitori, capitală a provinciei cu același nume în regiunea Emilia-Romagna din Italia. Orașul a fost capitala unui exarhat bizantin.
Istorie
Perioada antică
Ravenna a fost inițial o așezare etruscă, apoi umbră. Romanii au colonizat întreaga vale a Padului în Secolul al II-lea î.Hr..
În secolul I, pe locul unei așezări mai vechi de pe timpul împăratului Cezar August, este construit portul Classis, în jurul căruia se dezvoltă orașul roman. Zona de coastă a mării s-a deplasat treptat spre est, din cauza depunerilor de aluviuni și a nisipului adus de râu. Istoricul bizantin Iordanes a remarcat în secolul al VI-lea că pe locul portului Classis, a văzut nu catarge, ci livezi de meri.
Odată cu divizarea Imperiului Roman în anul 395, împărat al Imperiului Roman de Apus, cu capitala la Milano, devine Honorius. În 402, după asedierea Milanului de către vizigoții lui Alaric, Honorius strămută capitala Imperiului la Ravenna, el și sora lui, Galla Placidia, alegându-și orașul drept reședință permanentă. În Ravenna, au fost ridicate primele clădiri creștine. Din acest moment Ravenna a devenit un important centru economic, politic și cultural.
În anii 450-470 lupta pentru putere în Imperiul Roman de Apus face să se succeadă rapid un număr de 9 împărați. Ultimul împărat, Romulus Augustulus, este detronat de Odoacru în 476. Imperiul Roman de Apus a încetat să mai existe, Odoacru conducând Italia de la Ravenna.
În 493 Odoacru este ucis de către conducătorul ostrogoților Teodoric. Împăratul Roman de Răsărit Anastasiu I îl recunoaște pe Teodoric rege al Italiei. Acesta din urmă menține capitala regatului său tot la Ravenna. După moartea lui Teodoric (526) orașul este condus de fiica acestuia Amalusanta.
În 540 Iustinian cel Mare asediază Ravenna, și Vitiges capitulează. După moartea lui Iustinian Ravenna rămâne bizantină până în Secolul al VIII-lea, fiind capitală a Exarhatului bizantin de Ravenna.
În 751 Ravenna, este cucerită de lombarzi; orașul a suferit foarte mult în urma invaziei acestora, deși a fost a doua reședință a regilor lombarzi (prima fiind Pavia). În secolele VIII-XV Ravenna a fost parte a diverselor entități statale, precum imperiul lui Carol cel Mare.
Monumente
- Basilica di San Vitale: biserică romanică din secolul al VI-lea, cu interior în stil bizantin, cu hramul Sf. Vitalis (secolul I).
- Basilica Sant’Apollinare Nuovo: biserică romanică din secolul al VI-lea, cu interior în stil bizantin, cu mozaicuri și cu chipul lui Isus Pantocrator, dedicată Sf. Apollinaris din secolul I.
Ambele monumentele din Ravenna au fost înscrise în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Demografie
Ravenna - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Personalități născute aici
- Valentinian al III-lea (419 - 455), împărat al Imperiului Roman de Apus
- Romulus Augustulus (463-511), ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus
- Sfântul Romuald (951-1027), călugăr
- Petru Damiani (1007 - 1072), episcop, cardinal
- Francesca da Rimini (1259 - 1285), personaj din Divina Comedie
- Andrea Mandorlini (n. 1960), fotbalist
- Amedeo Umberto Rita Sebastiani (cunoscut ca Amadeus, n. 1962), moderator de televiziune
Bibliografie
- Friedrich Wilhelm Deichmann: Ravenna. Hauptstadt des spätantiken Abendlandes. Bd. 1: Geschichte und Monumente (1969). Bd. 2: Kommentar, Teil 1 (1974). Teil 2 (1976). Teil 3: Geschichte, Topographie, Kunst und Kultur, Indices zum Gesamtwerk (1989). Plananhang (1976). Bd. 3: Frühchristliche Bauten und Mosaiken von Ravenna (1958)
- Deborah Mauskopf Deliyannis: Ravenna in Late Antiquity. Cambridge 2010.
Note
- ^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în
Vezi și
Legături externe
Materiale media legate de Ravenna la Wikimedia Commons- Catedrala de la Ravenna, 10 iunie 2008, C. Delvoye, CrestinOrtodox.ro
