În lumea de astăzi, Rezervația Balta Neagră a câștigat o mare relevanță și a devenit un subiect de interes general pentru oameni de toate vârstele și mediile. De la apariția sa, Rezervația Balta Neagră a captat atenția multora, generând dezbateri, controverse și nesfârșite opinii contradictorii. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a depășit barierele culturale și geografice, fiind obiect de studiu și cercetare în diverse domenii ale cunoașterii. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Rezervația Balta Neagră, analizând implicațiile și consecințele acestuia în societatea actuală.
Balta Neagră | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
![]() Imagine din rezervație | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Calafat |
Coordonate | 43°50′25″N 22°53′12″E / 43.84028°N 22.88667°E[1] |
Suprafață | 1,20 ha |
Înființare | 1994, declarat în 2000 |
Modifică date / text ![]() |
Balta Neagră este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Dolj, pe teritoriul administrativ al comunei Desa.
Aria naturală cu o suprafață de 200 hectare se află în Lunca Dunării, în extremitatea sud-vestică a județului Dolj, în partea sudică a satului Desa și cea estică a rezervației naturale Ciuperceni - Desa, lângă drumul județean (DJ533) care leagă orașul Calafat de Poiana Mare[2].
Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - Ciuperceni - Desa[3], a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și se întinde pe o suprafață de 1,20 hectare[5]. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (luciu de apă și zona împrejmuitoare) cu faună specifică zonelor umede din Câmpia Dunării[6].
Fauna este una bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar).
Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), egretă mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), piciorong (Himantopus himantopus)[7], bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeolea ralloides), stârc pitic (Ixobrychus minutus), stârc-de-noapte (Nycticorax nycticorax), lopătar (Platalea leucordia), țigănuș (Plegadis falcinellus), fluierar-de-mlaștină (Tringa glareola), chiră mică (Sterna albifrons), chiră comună (Sterna hirundo), lișiță (Gallinula chloropus) sau rață pestriță (Anas strepera)[8].
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel: