Războaiele moldo-otomane

În lumea de astăzi, Războaiele moldo-otomane a devenit un subiect de interes sporit pentru oameni de toate vârstele și mediile. Fie că este un eveniment istoric, o figură celebră sau un fenomen natural, Războaiele moldo-otomane a captat atenția și interesul a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora în continuare impactul și relevanța lui Războaiele moldo-otomane, examinând originile, implicațiile și influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Prin analize detaliate, sperăm să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim o imagine mai clară asupra importanței sale în lumea de astăzi.

Istoria Moldovei
Stema Moldovei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Războaiele daco-romane
Daci liberi
Moldova
Descălecatul Moldovei
Bătălii
Epoca fanariotă
Tratatul de la București
Basarabia
Basarabia sub ocupație rusă
Gubernia Basarabiei
Rusificarea
Colonizarea
Renașterea națională
Basarabia română
Republica Democratică Moldovenească
Unirea Basarabiei cu România
Basarabia în cadrul României
Guvernământul Basarabiei
Basarabia sovietică
RASS Moldovenească
RSS Moldovenească
Moldova contemporană
Declarația de Independență
Republica Moldova
Identitate națională
Transnistria
Găgăuzia
Protestele din 2009

Portal Moldova
 v  d  m 
În roșu: Principatul Moldovei. În verde: expansiunea Imperiului Otoman în Principat și în împrejurimile sale. Principatul ortodox al Mangopului (în Crimea) a fost o vreme un aliat al Moldovei în timpul domniei lui Ștefan cel Mare până ce a fost cucerit de Turci în 1475.

Primul conflict dintre Moldova și Imperiul otoman, pentru care există dovezi istorice, a avut loc în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, în 1420, când turcii au încercat să cucerească cetatea Chilia. Atacul nu a avut succes. În 1412, regele Sigismund al Ungariei i-a propus regelui Vladislav al Poloniei să împartă Moldova între cele două țări. Sigismund s-a plâns de faptul că moldovenii au refuzat să-i dea ajutor în expedițiile sale împotriva turcilor, dar regele Vladislav a susținut că moldovenii nu au putut să-l ajute pe Sigismund cu trupe, deoarece moldovenii l-au ajutat pe el, ca urmare Sigismund a trebuit să renunțe la pretențiile sale.

În 1444, Moldova a trimis trupe care s-au alăturat trupelor regelui Vladislav al III-lea în bătălia de la Varna. Turcii au avut cămile cu ei și, în caz de înfrângere, ei aruncau monede de aur și argint pe jos, cu scopul de a se destabiliza tactic inamicul. Moldovenii s-au dus după cămile pentru a aduna banii.[1]

Între 1451 și 1457, Moldova a fost în război civil și, în timpul lui Petru Aron, principatul a plătit Porții un tribut anual de 2.000 de monede de aur.

În 1470, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, relația dintre Moldova și Poarta otomană a devenit ostilă, și a dus la mai multe confruntări, cele mai notabile fiind bătălia de la Vaslui, unde care turcii au fost învinși, și bătălia de la Valea Albă, în care Mahomed al II-lea a fost victorios, dar a fost forțat să se retragă.

În 1484, otomanii au reușit să anexeze Chilia și Cetatea Albă.

După 1504, Moldova a căzut în declin și a fost forțată să accepte vasalitatea în fața Porții, dar conflictele puternice au avut loc până în secolul al XIX-lea, conflicte care au dus la perioade scurte de independență a țării.

Note

  1. ^ Długosz, Jan, „The Annals of Jan Długosz”, pag. 496, ISBN 1-901019-00-4