Sigma-algebră

În acest articol, subiectul Sigma-algebră va fi abordat dintr-o perspectivă largă și analitică, cu scopul de a oferi cititorului o viziune cuprinzătoare asupra acestei probleme. Vor fi examinate diferite abordări, teorii și studii legate de Sigma-algebră, pentru a oferi o înțelegere mai profundă și mai completă a acesteia. Pe parcursul articolului, vor fi explorate diverse fațete ale Sigma-algebră și vor fi prezentate argumente fundamentate care vor extinde cunoștințele în jurul acestui subiect. Printr-o abordare riguroasă și sistematică, se urmărește să ofere cititorilor o viziune detaliată și îmbogățitoare despre Sigma-algebră, cu scopul de a încuraja reflecția și dezbaterea în jurul acestei probleme atât de relevante astăzi.

Sigma-algebra reprezintă o noțiune de bază în cadrul teoriei măsurii. Are aplicații în teoria probabilității și în stocastică.

Definiție

Considerăm mulțimea . Notăm mulțimea submulțimilor acesteia. Atunci o submulțime a , i.e. se numește "σ- Algebră" dacă:

1. Mulțimea de bază este element al lui  :

.

2. Dacă conține o mulțime A, atunci conține și complementara acesteia  :

3. Dacă un număr infinit de mulțimi aparțin lui , atunci și reuniunea acestora va fi element al lui  :

Consecințe

  • Din condițiile 1 și 2 rezultă:
.
  • Dacă unde , atunci din legile lui De Morgan rezultă:
.
  • De aici rezultă imediat că, dacă , atunci:
.
  • Dacă atunci
.

Așadar, este închisă în raport cu diferența mulțimilor.

Exemple

  • σ- algebră trivială (discretă):
.
  • σ - algebră grosieră:
.

Bibliografie

  • Bobancu, V. - Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, București, 1974
  • Iacob, C. - Curs de matematici superioare, București, 1957

Vezi și

Legături externe