În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Silvină, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultimii ani. De la impactul său asupra societății și până la relevanța sa în domeniul profesional, Silvină s-a dovedit a fi un punct de interes pentru diverse studii și cercetări. Pe parcursul acestei lecturi vom analiza evolutia ei de-a lungul timpului, precum si influenta ei in diferite domenii ale vietii cotidiene. În plus, vom examina posibilele implicații viitoare pe care le-ar putea avea Silvină în lumea noastră în continuă schimbare. Citiți mai departe pentru a afla mai multe despre acest subiect fascinant!
Silvină | |
![]() | |
Date generale | |
---|---|
Formula chimică | KCl |
Clasa mineralului | halogenați |
Sistem de cristalizare | cubic |
Clasa cristalului | cubic, hexaoctaedric |
Culoare | albă, cenușie, gâlbui, roșcat, brun, viole |
Urma | albă |
Duritate | 1,5 - 2 |
Masa specifică | 1,98 - 2 |
Luciu | sticlos |
Transparență | trasnsparent, translucid |
Spărtura | neregulată |
Clivaj | perfect, {001}, {010} și {100} |
Habitus | cubic, cubic combinat cu structuri fibroase |
Cristale gemene | {111} |
Propriețăți optice | |
Unghiul de dispersie | 2vz ~ |
Alte caracteristici | |
Radioactivitate | slabă: 16350 Bq/kg |
Modifică text ![]() |
Silvină (mineral cunoscut și sub numele de clorură de potasiu) este destul de rar întâlnit în natură. Face parte din clasa halogenaților. Cristalizează în sistemul cubic, având formula chimică KCl, fiind reprezentat frecvent prin cristale cubice. Aspectul este de obicei incolor. Variantele colorate depind de impuritățile conținute, gălbui, roșiatice, mai rar albastre sau violete.
Silvina a fost descoperită în anul 1832 fiind denumită în limba latină „sal digestibus Sylvii - sarea lui Sylvius” această denumire este dată după numele fizicianului și chimistului olandez François Sylvius de le Boë (1614-1672).
Silvina ia naștere prin sedimentare și evaporarea apei marine. Se găsește asociată cu halitul și carnalitul (clorură de magneziu și potasiu). A fost găsit la „Staßfurt”, „Wathlingen”, „Neuhof-Ellers” și alte locuri cu zăcăminte de săruri de potasiu din Germania. De asemenea se găsește în „Berezniki”, „Solikamsk” în Rusia, „Kalush” în Ucraina ca și la „Salton Sea” in California.
Mineralul servește ca materie primă în industria chimică, în special pentru producerea îngrășămintelor chimice.