În lumea de astăzi, Stâlpnic rămâne un subiect de interes și dezbatere constant. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Stâlpnic a dobândit o relevanță fără precedent în societatea modernă. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și politicii, Stâlpnic a devenit un fenomen care traversează toate sferele vieții contemporane. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Stâlpnic și vom analiza acoperirea și impactul acestuia în lumea de astăzi.
Stâlpnicul este un pustnic (ascet) care a trăit retras pe vârful unui munte înalt sau pe capitelul unei coloane (gr. stylos) sau în vârful unui turn.[1][2] Astfel acesta trăia într-un spațiu strâmt fără acoperiș, unde a putut sta doar în picioare sau îngenunchiat (nu are loc pentru a se alungi), în bătaia soarelui, a vânturilor, a ploii și sub privirile oricărui trecător. Mâncarea stâlpnicului este doar aceea pe care oamenii vor să i-o urce, cu ajutorul unei scări sau a unei frânghii.[3]
În limba română contemporană uneori se folosește pentru "stâlpnic" neologismul "stilit / stilitul / stiliți /stiliții".
Această formă de ascetism a apărut în Siria, în prima jumătate a secolului al V-lea, și cei mai cunoscuți practicanți sunt sfinții Simeon Stâlpnicul cel Bătrân (390-459) și Simeon Stâlpnicul cel Tânăr (sau Simeon din Muntele Minunat, 521 - 592).