Tantal alb

În lumea de astăzi, Tantal alb a devenit din ce în ce mai relevant. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau relevanței sale în domeniul științific, Tantal alb a devenit o temă de interes general pentru un spectru larg de audiențe. În acest articol vom explora subiecte legate de Tantal alb, analizând importanța acestuia, implicațiile și evoluția sa în timp. De la origini și până în prezent, Tantal alb a făcut obiectul dezbaterilor, controverselor și fascinației, iar în rândurile următoare vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect atât de relevant în lumea contemporană.

Tantal alb
Stare de conservare

În pericol  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Ciconiiformes
Familie: Ciconiidae
Gen: Mycteria
Specie: M. cinerea
Nume binomial
Mycteria cinerea
Raffles, 1822
Aria de rezidență
Modifică text Consultați documentația formatului

Tantalul alb (Mycteria cinerea) sau barza lăptoasă este o specie de barză de dimensiuni medii care se găsește în special în mangrovele de coastă din Asia de sud-est. Este originară din părți din Cambodgia, Vietnam, Malaezia și Indonezia. Cândva a făcut parte din genul Ibis, dar în prezent este inclusă în genul Mycteria, datorită similitudinilor cu alte berze din acest gen.

Descriere

În Borneo

Această barză de dimensiuni medii are o înălțime de 91–97 cm, ceea ce o face puțin mai mică decât tantalul indian de care este strâns legată.[1][2] Penajul adult este complet alb, cu excepția penelor de zbor negre ale aripii și cozii, care au și un luciu verzui.[2] Lungimea aripii măsoară 43,5–50 cm,[3][4] iar coada măsoară 14,5–17 cm.[2][4] Porțiunea albă extinsă a penajului este complet acoperită cu un galben crem pal în sezonul de reproducere, de unde și termenul „lăptos”.[5][2]

Pielea golașă a feței este cenușie sau maro închis, cu pete negre, neregulate.[2] În timpul reproducerii, pielea feței devine roșu intens, cu marcaje negre la nivelul regiunii freneale până la baza ciocului, cu un inel de piele roșu-aprins în jurul ochiului. [5][2][6] La scurt timp după curtare, pielea feței se estompează în roșu-portocaliu mai palid.[2] Păsările reproducătoare prezintă, de asemenea, o bandă îngustă de culoare roz de-a lungul părții inferioare a aripii.[2]

Ciocul curbat în jos este galben rozaliu și uneori cu vârful alb. În timpul curtării, ciocul devine galben intens iar picioarele devin magenta aprins. Masculul este un pic mai mare decât femela, cu un cioc mai lung și mai subțire.[2]

Adultul este ușor de recunoscut pe câmp prin penele albe ale capului, ciocul galben-portocaliu și picioarele roz.[7] Cu toate acestea, seamănă și, prin urmare, poate fi confundat cu barza cu cioc deschis asiatică și cu diverse specii de egretă albă.[2]

Hrană

Dieta tantalului alb este diversă.[6] În Malaezia, cea mai mare parte a hranei este alcătuită din pești amfibii de 10-23 cm lungime;[7][8] în Sumatra de Sud, somnul reprezintă principala dietă,[9] alături de peștele de lapte, pești amfibii uriași (Periophthalmodon schlosseri) și anumite specii de mugilide.[9] Se pare că șerpii și broaștele sunt luate în special pentru a hrăni puii.[10] Părinții hrănesc puii și cu pești mari de până la 20 cm lungime.[11]

Galerie

  • Mycteria cinerea în Singapore
    Mycteria cinerea în Singapore
  • În zbor
    În zbor
  • La Grădina Zoologică Fuengirola, Spania
    La Grădina Zoologică Fuengirola, Spania

Note

  1. ^ a b BirdLife International. (2016). Mycteria cinerea. The IUCN Red List of Threatened Species doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22697651A93627701.en
  2. ^ a b c d e f g h i j Hancock JA, Kushlan JA, Kahl, MP. (1992). Storks, Ibises and Spoonbills of the World. Academic Press.
  3. ^ Delacour J, Jabouille P. (1931).Les oiseaux de I’Indochine Francaise, 1–4. Paris: Exposition Coloniale Internationale.
  4. ^ a b Kuroda N. (1936). Birds of the Island of Java. Tokyo.
  5. ^ a b Kahl M. P. (). „Comparative ethology of the Ciconiidae. The wood-storks (Genera Mycteria and Ibis)”. Ibis. 114: 15–29. doi:10.1111/j.1474-919X.1972.tb02586.x. 
  6. ^ a b Elliot A. (1992). "Family Ciconiidae (storks)", pp. 436–465 in del Hoyo J, Elliot A, Sargatal J. (eds.) Handbook of the birds of the world. Vol. I. Lynx Edicions, Barcelona.
  7. ^ a b Swennen C, Marteijn EC (). „Notes on the feeding behaviour of the Milky Stork Mycteria cinerea” (PDF). Forktail. 3: 63–66. 
  8. ^ Li D, Wei Z, Yatim SH, Howes J, Ilias R. (2006). Status overview and recommendations for the conservation of milky stork Mycteria cinerea in Malaysia. Final report of the 2004/2006 milky stork surveys in the Matang Mangrove Forest, Perak, Malaysia.
  9. ^ a b Iqbal M. 2008. Survey and conservation of milky stork Mycteria cincerea in Sumatra Indonesia. Final report to Rufford Small Grant.
  10. ^ Hoogerwerf A, Siccama GF (). „De avifauna van Batavia en omstreken”. Ardea. 26: 116–159. 
  11. ^ Hoogerwerf A. (). „Met de camera naar de nimmerzatten”. Tropische Natur. 25: 83–96. 

Legături externe