Tiur, Alba

În lumea de astăzi, Tiur, Alba este un subiect care a câștigat o mare relevanță în diferite domenii. De la nivel personal până la nivel profesional, Tiur, Alba a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Impactul său a fost resimțit în societate, cultură, politică și tehnologie, generând dezbateri și discuții ample. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Tiur, Alba și influența sa asupra vieții noastre. De la origini până la evoluția sa actuală, inclusiv implicațiile și consecințele sale, ne vom scufunda într-o analiză detaliată a Tiur, Alba pentru a înțelege importanța și rolul său în lumea contemporană.

Tiur
Tűr
—  localitate componentă​  —
Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
Map
Tiur (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°09′36″N 23°53′21″E ({{PAGENAME}}) / 46.16000°N 23.88917°E
Țară România
Județ Alba
Municipiu Blaj
SIRUTA1400
Atestare1332
Populație (2021)
 - Total1.392 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal515407
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tiur (în maghiară Tűr, în germană Dürrdorf, în trad. „Satul secetos”) este o localitate componentă a municipiului Blaj din județul Alba, Transilvania, România.

Tiur (Tüür) pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-1773 (Sectio 171 și Sectio 172)

Date geologice

În subsolul localității se găsește un masiv de sare.[1]

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate si un izvor cu apă dulce.

Istoric

Numele așezării apare pentru prima dată într-un document din 1313. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 171 și 172) localitatea apare sub numele de "Tüür".

Monumente

  • Biserica reformată din Tiur, inițial romano-catolică, monument din secolul al XIII-lea
  • Biserica Sfinții Arhangheli din Tiur, monument istoric din secolul al XVIII-lea
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul a fost ridicat în anul 1936 în cimitirul greco-catolic din satul Tiur, pentru a cinsti memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Monumentul este realizat din beton mozaicat și are o înălțime de 1,8 m. Acesta este susținut de un postament simplu și o bază paralelipipedică, iar în partea superioară a obeliscului este fixată o cruce treflată. Pe latura frontală a obeliscului este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor din războiul mondial 1914-1918/ Tiur 1936“, urmat de 57 nume ale celor căzuți în război. Există și un alt monument al eroilor amplasat în centrul localității, în jurul său fiind un sens giratoriu.

Transporturi

Satul a beneficiat de curând de îmbunătățiri, astfel încât nu mai există drumuri principale neasfaltate.

Vezi și

Imagini

  • Biserica romano-catolică (1832)
    Biserica romano-catolică (1832)
  • Școala gimnazială „Simion Bărnuțiu”
    Școala gimnazială „Simion Bărnuțiu”
  • Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
    Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
  • Monumentul eroilor
    Monumentul eroilor
  • Biserica reformată
    Biserica reformată
  • Clopotnița de lemn a bisericii reformate
    Clopotnița de lemn a bisericii reformate
  • Poarta de lemn a bisericii reformate (monument istoric)
    Poarta de lemn a bisericii reformate (monument istoric)
  • Biserica greco-catolică nouă
    Biserica greco-catolică nouă

Note

  1. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României

Bibliografie

  • Baba V., Mărculeț I. (2002), O problemă în Valea Târnavei: degradarea terenurilor, Agricultura României, Anul XIII, nr. 10 (583).
  • Mărculeț I., Mărculeț Cătălina (2009), Raportul relief-așezări în Valea Târnavei, Mediaș, Comunicări Științifice, Vol. VIII, Mediaș.
  • Mărculeț I., Mărculeț Cătălina (2009), Aspecte privind schimbările produse în lunca Târnavei în a doua jumătate a secolului XX, Mediaș, Comunicări Științifice, Vol. VIII, p. 405-408.
  • Buza M., Mărculeț I. (2010), Toponimia Văii Târnavei și afluenților ei între Blaj și Mihalț, Comunicări Științifice, Vol. IX, Mediaș, pag. 386-390