Utricul prostatic

Utricul prostatic este un subiect care a captat atenția multora de-a lungul anilor. Cu un impact care transcende generațiile, Utricul prostatic a fost subiect de dezbatere, analiză și reflecție în diverse domenii. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Utricul prostatic continuă să fascineze experții și pasionații deopotrivă. În acest articol vom explora diferite aspecte legate de Utricul prostatic, de la importanța sa istorică până la influența sa asupra societății moderne. Printr-o analiză detaliată, vom încerca să înțelegem mai bine impactul pe care Utricul prostatic a avut și continuă să îl aibă asupra vieților noastre.

Utricul prostatic

Amplasarea orificiului utriculului prostatic între orificiile canalelor ejaculatoare
Detalii
LatinăUtriculus prostaticus,
Vagina masculina,
Sinus pocularis
Originea embrionarăCanal paramezonefral
Parte dinProstatei
SistemAparatul genital masculin
Arteră vezicală inferioară, arteră rectală mijlocie
Plex venos prostatic
Plexul nervos prostatic
Resurse externe
Gray'sp.1234
TAA09.4.02.009
FMA19702
Terminologie anatomică

Utriculul prostatic (Vaginul masculin[1][2]) este un organ rudimentar[3], de formă tubulară, care se deschide în uretra prostatică, la vârful crestei uretrale, pe porțiunea numită colicul seminal.[4] Pe părțile laterale al utriculului se deschid orificiile canalelor ejaculatoare.[5]

Structură

Utriculul prostatic este un canal închis, cu capătul orb, care străbate prostata. Este adesea descris ca fiind "orb", ceea ce înseamnă că este un canal care nu duce la nicio altă structură. Are o lungime de cca 1 cm și un diametru de 1–2 mm.[6] Dimensiunile prezintă variații individuale. Pereții canalului sunt alcătuiți din țesut conjunctiv, bogat vascularizat, acoperit cu epiteliu scuamos.[1]

Omologie

Articol principal: Omologia organelor sexuale umane

Utricul prostatic masculin reprezintă organul omolog cu vaginului și uterul la femeie, care se dezvoltă din aceeași porțiune caudală, fuzionată, a ductelor Mülleriene paramezonefrice.[7][8]

Maladii

  • Chist prostatic urticular.[9]

Vezi și

Bibliografie

  • Papilian, Victor. Anatomia omului. Vol.2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.

Referințe

  1. ^ a b Puppo, V.; Abdulcadir, J.; Mannucci, A.; Catania, L.; Abdulcadir, D. (aprilie 2008), „T10-P-10 The female prostate and the male vagina (prostatic utricle)”, Sexologies (în engleză), 17, pp. S152, doi:10.1016/S1158-1360(08)72940-2, accesat în  
  2. ^ Applied radiological anatomy, Butler, Paul, 1952 June 4-, Mitchell, Adam W. M., Ellis, Harold, 1926-, Cambridge University Press, , ISBN 978-0-521-48110-6, OCLC 41018910, accesat în  
  3. ^ Priyadarshi, Vinod; Singh, Jitendra Pratap; Mishra, Shwetank; Vijay, Mukesh Kumar; Pal, Dilip Kumar; Kundu, Anup Kumar (), „Prostatic utricle cyst: a clinical dilemma”, APSP journal of case reports, 4 (2), p. 16, ISSN 2218-8185, PMC 3754401 Accesibil gratuit, PMID 24040594, accesat în  
  4. ^ Ștefaneț, Mihail. Anatomia omului: . Vol. 2. Chișinău: CEP „Medicina”, 2008. pp. 260. ISBN 978-9975-915-72-4
  5. ^ Sorin Bolintineanu; et al. (). Anatomia omului (PDF). III: Cavitatea abdomino-pelvină. Timișoara: Editura „Victor Babeș”. p. 78. ISBN 978-606-786-090-0. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ Papilian, V. 1979, pp. 225.
  7. ^ „Human reproductive system - Accessory organs” (în engleză). Encyclopedia Britannica. Accesat în . 
  8. ^ Kawashima, Akira; Sandler, Carl M.; Wasserman, Neil F.; LeRoy, Andrew J.; King, Bernard F.; Goldman, Stanford M. (octombrie 2004), „Imaging of Urethral Disease: A Pictorial Review”, RadioGraphics (în engleză), 24 (suppl_1), pp. S195–S216, doi:10.1148/rg.24si045504, ISSN 0271-5333, accesat în  
  9. ^ Glück, G; Gluck, Marinela; Lupescu, Ioana; Iordache, A; Radu, B; et al. (2018) Chist prostatic utricular. Prezentare de caz. Romanian Journal of Urology; Vol. 17, Iss. 2, pp. 60-61.