Vechiul Regat

În zilele noastre, Vechiul Regat a devenit un subiect de mare relevanță în diferite domenii. Importanța lui Vechiul Regat a crescut datorită impactului său asupra societății, economiei, științei, tehnologiei, politicii și culturii. De la o abordare istorică până la relevanța sa astăzi, Vechiul Regat a fost subiect de interes și analiză de către experți din diverse discipline. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Vechiul Regat și influența sa în lumea de astăzi, precum și posibilele implicații și provocări cu care se confruntă acest fenomen în continuă evoluție.

Vechiul Regat
Vechiul Regat
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Imnul Regal
Localizare
Localizare
Localizare
CapitalăBucurești
Limbălimba română
Guvernare
Formă de guvernaremonarhie constituțională
LegislativParlamentul României
Istorie
În prezent parte din
 România
 Ucraina
 Bulgaria

Vechiul Regat este numele dat teritoriilor românești reunite în Regatul României înainte de 1918, adică teritoriul format din Moldova și Ținutul Herța (fără Bucovina și Basarabia), Muntenia, Oltenia și Dobrogea, inclusiv Cadrilater. Locuitorii acestor ținuturi sunt numiți regățeni.[1]

Nu întregul teritoriu al Vechiului Regat este situat astăzi în România. Ținutul Herței, Insula Șerpilor și unele insule dunărene (Tătarul Mic, Tătarul Mare, Daleru Mic, Daleru Mare, Maican și Limba) aparțin astăzi Ucrainei, iar Cadrilaterul aparține Bulgariei.

În urma anexării Cadrilaterului în anul 1913, România deținea un teritoriu de 137.903 km2.[2]

Galerie

Note

  1. ^ https://dexonline.ro/definitie/regățean/855379
  2. ^ Ioan Scurtu (). „Istoria contemporana a României (1918-2005)”. București. Accesat în . 

 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.