În zilele noastre, Wilhelm von Kotzebue a devenit un subiect extrem de relevant în societatea modernă. Atenția s-a concentrat asupra acestei probleme datorită impactului său în diverse domenii, de la politică la cultura populară. Deoarece Wilhelm von Kotzebue continuă să fie subiect de dezbatere și discuții, este crucial să analizăm în detaliu implicațiile și repercusiunile sale asupra vieții noastre de zi cu zi. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Wilhelm von Kotzebue, examinând influența sa în diferite domenii și evoluția sa în timp. De asemenea, vom aborda diferitele abordări și poziții adoptate de experți și lideri de opinie cu privire la această problemă, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și obiectivă.
Wilhelm von Kotzebue | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Revel, Imperiul Rus ![]() |
Decedat | (74 de ani) ![]() Revel, Imperiul Rus ![]() |
Părinți | August von Kotzebue Wilhelmine von Kotzebue ![]() |
Frați și surori | Paul Demetrius Kotzebue Moritz von Kotzebue Otto Evstafievici Koțebu Alexander von Kotzebue ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | diplomat scriitor ![]() |
Limbi vorbite | limba rusă limba germană ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Wilhelm von Kotzebue (n. , Revel, Imperiul Rus – d. , Revel, Imperiul Rus) a fost un scriitor german și diplomat care a îndeplinit funcția de consul la Iași, secretar al misiunii diplomatice ruse la Karlsruhe, ambasador al Rusiei la Berna și Dresda. A fost fiul lui August von Kotzebue, german din țările baltice, om politic care a trecut în serviciul Rusiei. Wilhelm a fost crescut în Rusia, unde a învățat la Liceul Țarskoe Selo din Petersburg. Wilhelm a venit în Moldova în anul 1840, probabil în vizită la fratele său Karl von Kotzebue și s-a căsătorit cu Aspasia Cantacuzino, fiica cneazului Gheorghe Cantacuzino, un cunoscut eterist, și a Elenei Gorciacov.[1] El s-a stabilit în Moldova, unde soția lui avea mai multe moșii și unde tot prin soție avea legături familiale cu cea mai mare boierime a Moldovei. În anul 1857 a tradus în limba germană poezii populare, culese de Vasile Alecsandri, volum publicat la Berlin cu titlul Rumänische Volkspoesie. Apoi a publicat în 1860, în limba germană, Tablouri și schițe din Moldova (Aus der Moldau. Bilder und Skizzen), care a fost tradusă, mai târziu, în limba română cu titlul Din Moldova. Tablouri și schițe din 1850. A scris și un roman, Lascăr Viorescu, în care povestește viața zbuciumată a unui boier moldovean, care pare a fi fost un membru al familiei Bogdan (Lascăr Bogdan).