Zam, Hunedoara

În acest articol, vom explora tot ceea ce este legat de Zam, Hunedoara. De la origine până la evoluția sa astăzi, prin aplicațiile sale în contexte diferite. Zam, Hunedoara a jucat un rol fundamental în aspecte atât de diverse precum societatea, tehnologia, cultura și istoria. De-a lungul anilor, Zam, Hunedoara a generat dezbateri în jurul impactului și influenței sale asupra vieților noastre, implicațiilor sale etice și dezvoltării sale viitoare. Prin urmare, este crucial să analizăm în profunzime toate aspectele legate de Zam, Hunedoara, cu scopul de a înțelege mai bine relevanța sa în lumea contemporană și potențialul său în viitor.

Zam
—  sat și reședință de comună  —
Biserica de lemn din Zam
Biserica de lemn din Zam
Zam se află în România
Zam
Zam
Zam (România)
Localizarea satului pe harta României
Zam se află în Județul Hunedoara
Zam
Zam
Zam (Județul Hunedoara)
Localizarea satului pe harta județului Hunedoara
Coordonate: 46°0′0″N 22°27′0″E ({{PAGENAME}}) / 46.00000°N 22.45000°E
Țară România
Județ Hunedoara
ComunăZam
SIRUTA92186
Populație (2021)
 - Total593 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337550
Prefix telefonic+40 x54 [1]
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Zam este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Monumente istorice

La înființare, castelul a fost proprietatea familiei Nopcsa.

Personalități

Lăcașuri de cult

Biserica ortodoxă „Sfântul Vasile cel Mare”

Ctitorirea unei biserici trainice de zid a fost preconizată încă din perioada interbelică, dar, din pricina neînțelegerilor legate de poziționarea sa, fie în Zam-Sat, fie în Zam-Colonie, începerea lucrărilor s-a tot amânat; în 1948 noile autorități comuniste locale au dispus confiscarea cărămizii, folosită la ridicarea școlii din Pogănești, a căminului cultural din Gothatea și a unui arc de triumf în gara din Zam, închinat „serenissimului” Stalin (dărâmat în 1953). Ca atare, construcția a debutat abia în 1996, noul lăcaș de cult, închinat „Sfântului Vasile cel Mare”, fiind finalizat în 2003. Inițiatorul acestui demers a fost preotul Gavril Costan. Este un edificiu de plan triconc impunător, cu absidele pentagonale, supraînălțat printr-o turlă octogonală amplă; de aceeași formă sunt și terminațiile octogonale ale celor două turnuri-clopotniță zvelte din dreptul intrării apusene; alta se găsește pe latura sudică a naosului, ambele fiind protejate de intemperii prin pridvoare deschise de zid. Lăcașul este acoperit cu tablă; tâmpla a fost sculptată de profesorul Mircea Lac din Deva[2].

Imagini

  • Castelul Nopcsa (monument istoric)
    Castelul Nopcsa (monument istoric)
  • Școala
    Școala
  • Primăria
    Primăria
  • Monumentul Eroilor
    Monumentul Eroilor
  • Biserica romano-catolică
    Biserica romano-catolică
  • Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (monument istoric)
    Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (monument istoric)

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010, pag.282

Legături externe