În lumea de astăzi, Zsolt Török a devenit un subiect de mare relevanță și interes, generând dezbateri și discuții în diferite domenii. Fie în sfera politică, socială, tehnologică sau culturală, Zsolt Török a luat un rol de lider și a captat atenția societății în general. De-a lungul anilor, Zsolt Török a evoluat și a preluat noi dimensiuni care au avut un impact semnificativ asupra modului în care trăim, comunicăm și relaționăm. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Zsolt Török și influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi, precum și importanța sa în contextul actual.
Zsolt Török | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Arad, România ![]() |
Decedat | august 2019 (45 de ani)[1][2] ![]() Munții Făgăraș, Vâlcea, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | alpinist ![]() |
Limbi vorbite | limba română limba maghiară limba germană limba engleză ![]() |
Activitate | |
Sport | alpinism ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Zsolt Török (n. 29 septembrie 1973, Arad - 16/17 august 2019, Vârful Negoiu, Munții Făgăraș) a fost un ghid montan, alpinist profesionist, orator motivațional, sportiv extrem de performanță român, cățărător și alpinist himalayan de altitudine.
În data de 19 iulie 2013 echipa integral românească condusă de Zsolt Török și formată din acesta împreună cu Bruno Adamcsek, Marius Gane, Aurel Salașan și Teo Vlad a realizat o ascensiune a vârfului Nanga Parbat - 8.126 m din munții Himalaya (Masivul Karakorum) - Pakistan, versantul Rupal (cel mai abrupt versant din lume, 4.500 m înălțime), pe ruta Shell, fără sprijinul porterilor și al serpașilor, fără oxigen suplimentar.[3]
Ascensiunea celui de-al nouălea optmiar al lumii s-a realizat pe un traseu care a durat mai bine de o lună de la data plecării din București spre Pakistan. Echipa românească a fost și singura care a rămas pe munte în ultima parte a traseului, ca urmare a tragediei din 23 iunie, în care 11 alpiniști străini au fost uciși într-un atac terorist asupra taberei Diamir, situată pe celălalt versant al muntelui.
În ziua de 17 august 2019 a fost anunțat că alpinistul a decedat pe una din pantele celui de-al doilea vârf montan al României, Vârful Negoiu din Munții Făgăraș.[4][5]