Acvilă

În acest articol, vom explora în profunzime Acvilă și impactul său asupra societății contemporane. De la origine până la evoluția sa actuală, Acvilă a fost subiect de interes și dezbatere în diverse domenii, atât în ​​cultura populară, cât și în mediul academic. Vom aprofunda în sensul, influența și relevanța sa în lumea de astăzi, analizând modul în care Acvilă ne-a modelat percepțiile, atitudinile și comportamentele. Prin această analiză, vom căuta să înțelegem implicațiile Acvilă în societatea noastră și să reflectăm asupra rolului său în dezvoltarea umană.

Pagina „Acvila” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Acvila (dezambiguizare).
Acvilă
Fosilă: Miocen mijlociu — prezent
Acvila de munte (Aquila chrysaetos)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Familie: Accipitridae
Gen: Aquila
Brisson, 1760
Specia tip
Aquila chrysaetos
Linnaeus, 1758
Sinonime

vezi text

Modifică text Consultați documentația formatului

Acvila este un gen de păsări răpitoare de zi, mari, puternice, cu ciocul drept la bază și încovoiat la vârf, cu pene care acoperă picioarele până la degete, cu gheare puternice și cu aripi lungi și ascuțite. Acvilele se caracterizează în general prin dimensiunea lor mare, construcția robustă, capul și ciocul greu.

Ca toate păsările de pradă, acvila are un cioc mare, puternic și ascuțit pentru a desprinde carnea de pe pradă. Posedă de asemenea tarsuri și gheare puternice. În plus au și o acuitate vizuală foarte bună, care le permite să vadă potențiale prăzi la distanță.

Acvila a fost utilizată de multe popoare și civilizații (cum ar fi mayașii, aztecii și egiptenii) ca simbol național și în special ca simbol imperial, fiind considerată o întruchipare a puterii sau a frumuseții. Amon Ra, cea mai mare zeitate la anticii egipteni (într-o anumită perioadă istorică), era reprezentat ca un om cu cap de acvilă, purtând discul solar în cap. Stema Moldovei este însemnată cu acvila fiindcă simbolizează putere și răbdare.

Taxonomie și sistematică

Genul Aquila a fost introdus de zoologul francez Mathurin Jacques Brisson în 1760, cu acvila de munte (Aquila chrysaetos) ca specie tip.[1][2] Aquila aparține unui grup restrâns de vulturi "tipici" care include genurile Hieraaetus, Lophaetus, Ictinaetus și Clanga. Acest grup apare ca o cladă în cadrul grupului mai mare de vulturi (tribul Aquilini sau subfamilia Aquilinae).[3]

Specii

Genul Aquila conține 11 specii:[4]

Galerie

Vezi și

Note

  1. ^ Brisson, Mathurin Jacques (). Ornithologie, ou, Méthode Contenant la Division des Oiseaux en Ordres, Sections, Genres, Especes & leurs Variétés (în franceză și latină). Paris: Jean-Baptiste Bauche. Vol. 1, p. 28, Vol. 1, p. 419. 
  2. ^ Mayr, Ernst; Cottrell, G. William, ed. (). Check-list of Birds of the World. 1 (ed. 2nd). Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 378. 
  3. ^ Boyd, John Accipitriformes", Taxonomy in Flux Checklist.
  4. ^ „Hoatzin, New World vultures, Secretarybird, raptors – IOC World Bird List”. www.worldbirdnames.org. Accesat în . 

Legături externe