| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Următoarele alegeri parlamentare în România vor avea loc la finalul anului 2024, mai precis la data de 8 decembrie 2024. Aceste alegeri vor fi al 10-lea de acest tip în România postdecembristă.
Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani. Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.
Partidele politice trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale. Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 330 de membri. Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).
Guvernul României după alegerile de la data de 6 decembrie 2020 (i.e., Guvernul Florin Cîțu) a fost format din 3 partide politice, mai precis: PNL (centru-dreapta, PPE), USR PLUS (centru-dreapta, Renew Europe) și UDMR/RMDSZ (centru dreapta, PPE). Guvernul Cîțu a devenit guvern minoritar (doar cu UDMR/RMDSZ) și apoi minoritar interimar, fiind demis prin moțiune de cenzură în toamna anului 2021, iar mai apoi înlocuit de un guvern condus de Nicolae Ciucă format din partidele PSD (centru-stânga, S&D), PNL (centru-dreapta, PPE) și UDMR/RMDSZ (centru-dreapta, PPE) la data de 25 noiembrie 2021.
Președintele Camerei Deputaților a fost Ludovic Orban (PNL) (decembrie 2020–octombrie 2021), interimatul fiind apoi asigurat de Florin Roman (PNL) (octombrie 2021–noiembrie 2021) și Sorin Grindeanu (PSD) (noiembrie 2021). Ulterior, Președinte al Camerei Deputaților a fost Marcel Ciolacu (PSD). Președinți ai Senatului au fost Anca Paliu Dragu (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021), fiind astfel prima femeie care a ocupat acestă poziție la vârful statului, și Florin Cițu (PNL) (23 noiembrie 2021–29 iunie 2022). Președinte interimar al Senatului a fost Alina Gorghiu (PNL) din 29 iunie 2022 până în 13 iunie 2023.
La data de 12 iunie, Nicolae Ciucă a demisionat oficial din funcția de premier, ca urmare a respectării acordului semnat de coaliția de guvernare ca rotația premierilor să aibă loc. Ulterior, la data de 13 iunie 2023, fostul premier, Nicolae Ciucă, a fost ales în funcția de președinte al Senatului României.
Funcție | Nume | Partid | A preluat funcția | A părăsit funcția | ||
---|---|---|---|---|---|---|
Președintele Camerei Deputaților | Ludovic Orban | Partidul Național Liberal | 21 decembrie 2020 | 13 octombrie 2021 | ||
Marcel Ciolacu | Partidul Social Democrat | 23 noiembrie 2021 | 15 iunie 2023 | |||
Alfred Simonis (interimar) |
Partidul Social Democrat | 15 iunie 2023 | prezent | |||
Președintele Senatului | Anca Dragu | Uniunea Salvați România | 21 decembrie 2020 | 23 noiembrie 2021 | ||
Florin Cîțu | Partidul Național Liberal | 23 noiembrie 2021 | 29 iunie 2022 | |||
Alina Gorghiu (interimar) |
Partidul Național Liberal | 29 iunie 2022 | 13 iunie 2023 | |||
Nicolae Ciucă | Partidul Național Liberal | 13 iunie 2023 | prezent |
Guvernul Florin Cîțu, care a preluat puterea la data de 23 decembrie 2020, a fost compus din două partide liberal-conservatoare, mai precis Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), și partidul liberal-progresist USR PLUS.
În septembrie 2021, o ruptură majoră în cadrul coaliției a dus la criza politică din România din 2021. Fostul premier Cîțu, cu sprijinul necondițional al Președintelui Klaus Iohannis, l-a demis pe Stelian Ion care a respins un program de investiții. Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021, care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către USR PLUS și partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a doua de către Partidul Social Democrat (PSD), cele trei partide deținând atunci împreună conjunctural majoritatea mandatelor de parlamentari.
Cîțu a fost contestat în cadrul PNL dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la Ludovic Orban. Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL. USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care fostul prim-ministru tehnocrat Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR. Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.
La data de 4 octombrie 2021, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă. Potrivit Primarului USR de la Brașov, Allen Coliban, guvernul minoritar al lui Cîțu mai era atunci încă în funcție „doar cu sprijinul PSD”. Cu toate acestea, la data de 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care au corespuns grupurilor parlamentare ale PSD, USR și AUR. Cîțu a continuat să activeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern a fost ulterior votat în parlament și apoi a depus jurământul, mai precis fostul guvern Ciucă.
La data de 1 noiembrie 2021, partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a început să strângă semnături de la cetățeni pentru o eventuală procedură de suspendare a Președintelui României încă în exercițiu, Klaus Iohannis. Procedura nu a avut loc până în prezent.
În luna februarie 2024 au început negocierile privind organizarea și desfășurarea alegerilor din România, între liderii partidelor actuale de la guvernare, mai precis PSD și PNL.
Negocianții PNL au propus o comasare a unor scrutine (de exemplu, alegerile parlamentare cu cele prezidențiale) pentru a reduce cheltuiala din bugetul de stat pentru organizarea acestora.
La data de 19 septembrie 2021, fostul lider al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, alături de fostul său aliat politic, Codrin Ștefănescu, au lansat Alianța pentru Patrie (ApP), partid politic inițial cunoscut sub acronimul „PAINE”.
La data de 3 octombrie 2021, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai a fost recent învins atunci de contracandidatul său la șefia Partidului Național Liberal (PNL), mai precis Florin Cîțu, a declarat că intenționează „să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL”. Astfel, acesta a urmat pașii pe care i-a făcut și Călin Popescu-Tăriceanu în 2014, alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat un partid scindat din acesta, mai precis Partidul Liberal Reformator (PLR), devenit ulterior Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE; re-integrat/absorbit eventual în PNL din 2022 până în prezent, dar fără Popescu-Tăriceanu, acesta nemaiavând nici statutul de membru al ALDE).
La data de 1 decembrie 2021, Partidul ACUM a fost lansat oficial, potrivit unui comunicat transmis G4Media.ro. Partidul se poziționează în zona de centru stânga a spectrului politic și de declară „radical anti-corupție” și „anti-suprabirocratizare”.
La data de 31 mai 2022, fostul premierul tehnocrat și fost președinte al Uniunii Salvați România (USR), Dacian Cioloș, s-a retras din USR cu un grup de susținători și a înființat partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER).
Partidul Verde sau Partidul Verzilor a fost, de asemenea, relansat în toamna anului 2022 sub noua denumire de Partidul Verde (PV). Partidul este condus de doi copreședinți, mai precis Marius Lazăr și Lavinia Cosma (ex-USR). Partidul a apărut pentru prima dată în sondaje la începutul anului 2023.
După cel de-al doilea congres al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din martie 2022, președintele Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdeanu a anunțat ieșirea din partid din cauza faptului că nu li s-a oferit nicio poziție de conducere în ciuda promisiunilor făcute anterior. La data de 17 aprilie 2022, s-a anunțat crearea unui nou partid al ONG-ului (Mișcarea Națională), de orientare naționalistă și conservatoare. Liderul și președintele partidului este Mihai Tîrnoveanu.
Activiști din societatea civilă au anunțat la finalul lunii noiembrie lansarea Partidului pentru Natură, Oameni și Animale (NOA). Partidul este condus interimar de Lucian Rad, fost consilier județean Brașov.
La data de 23 septembrie 2023, la Brașov a avut loc lansarea Blocului Naționalist, de orientare naționalistă, tradiționalistă și conservatoare, al cărui lider este Bogdan Mihai Alecu.
În graficul de mai jos (actualizat până în martie 2024) se regăsesc sondajele de opinie aferente următoarelor alegeri parlamentare/legislative care vor avea loc la sfârșitul anului 2024, mai precis în luna decembrie:
PAINE/ApP
Partid | Ideologie | Afiliere în PE | Lider | 2020 (%) | Mandate în prezent | Guvernare | ||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Senat | Camera Deputaților | Senat | Camera Deputaților | Guvernul Cîțu (2020–2021) Guvernul Ciucă (2021–2023) Guvernul Ciolacu (2023–prezent) | ||||||
PSD | Partidul Social Democrat | Centru-stânga Social-democrație, Populism de stânga, Euroscepticism moderat |
PES | Marcel Ciolacu Prim-ministrul României (2023–prezent) Președinte al Camerei Deputaților României (2019–2020; 2021–2023) |
29,32% | 28,90% | 50 / 136 | 106 / 330 | Opoziție (2020–2021)
Guvern (2021–prezent) | |
PNL | Partidul Național Liberal | Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism, Populism de dreapta |
PPE | Nicolae Ciucă Președintele Senatului României (2023–prezent) Prim-ministrul României (2021–2023) Prim-ministrul interimar al României (2020) Ministru al Apărării Naționale (2019–2021) |
25,58% | 25,18% | 35 / 136 | 79 / 330 | Guvern (2020–prezent) | |
USR | Uniunea Salvați România | Centru spre centru-dreapta Liberalism, Liberalism economic, Anticorupție, Pro-europenism, Federalism european |
Renew Europe | Cătălin Drulă Ministrul Transporturilor și Infrastructurii (2020–2021) |
Partid nou | Partid nou | 20 / 136 | 40 / 330 | Guvern (2020–2021) Opoziție (2021–prezent) | |
AUR | Alianța pentru Unirea Românilor | Dreapta spre extrema dreaptă Iredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin, Naționalism românesc, Euroscepticism slab |
CRE | George Simion Deputat |
9,08% | 9,17% | 15 / 136 | 29 / 330 | Opoziție (2020–prezent) | |
UDMR/RMDSZ | Uniunea Democrată Maghiară din România Romániai Magyar Demokrata Szövetség |
Centru-dreapta Regionalism, Pro-europenism, Conservatorism |
PPE | Hunor Kelemen Deputat |
5,89% | 5,74% | 9 / 136 | 20 / 330 | Guvern (2020–2023) Opoziție (2023–prezent) | |
FD | Forța Dreptei | Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism, Creștin democrație |
- | Ludovic Orban Președinte al Camerei Deputaților României (2020–2021) Prim-ministrul României (2019–2020) |
Partid nou | Partid nou | 1 / 136 | 14 / 330 | Guvern (2020–2021, înainte ca facțiunea Orban să se rupă de PNL) Opoziție (2021–prezent) | |
REPER | Reînnoim Proiectul European al României | Centru | Renew Europe | Dragoș Pîslaru Eurodeputat Ramona Strugariu Eurodeputat |
Partid nou | Partid nou | 2 / 136 | 8 / 330 | Opoziție (2022–prezent) | |
PUSL | Partidul Umanist Social Liberal | Centru-stânga Umanism pragmatic, Liberalism social, Populism |
- | Daniel Ionașcu | 1,19% | 1,01% | 1 / 136 | 4 / 330 | Extraparlamentar (2020–2021)
Sprijin parlamentar pentru guvern (2021–prezent) | |
AD | Alternativa Dreaptă | Dreapta Conservatorism social, Conservatorism național, Liberalism clasic, Creștin democrație, Euroscepticism moderat |
CRE | Adela Mîrza | 0,04% | 0,03% | 1 / 136 | 3 / 330 | Extraparlamentar (2020–2022) Opoziție (2022–prezent) | |
S.O.S. | S.O.S. România | Extrema dreaptă Populism de dreapta, Naționalism românesc, Conservatorism social, Iredentism românesc, Euroscepticism |
- | Diana Iovanovici-Șoșoacă | Partid nou | Partid nou | 1 / 136 | 0 / 330 | Extraparlamentar (2021–2023) Opoziție (2023–prezent) | |
PMP | Partidul Mișcarea Populară | Centru-dreapta Conservatorism, Creștin democrație, Pro-Europenism |
PPE | Eugen Tomac | 4,93% | 4,82% | 0 / 136 | 0 / 330 | Extraparlamentar | |
PRO | PRO România | Centru-stânga Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism |
EDP | Victor Ponta Prim-ministrul României (2012–2015) |
4,13% | 4,09% | 0 / 136 | 0 / 330 | Extraparlamentar | |
PER | Partidul Ecologist Român | Centru-dreapta Liberalism verde(en), Ecologism |
- | Dănuț Pop | 1,33% | 1,12% | 0 / 136 | 0 / 330 | Extraparlamentar | |
PRM | Partidul România Mare | Centru-stânga spre extremă dreapta Conservatorism național, Naționalism românesc, Euroscepticism slab |
- | Victor Iovici | 0,65% | 0,55% | 0 / 136 | 0 / 330 | Extraparlamentar | |
PV | Partidul Verde | Centru spre stânga Politică verde, Anticorupție, Pro-Europenism |
PVE | Marius Lazăr și Lavinia Cosma | 0,39% | 0,35% | 0 / 136 | 0 / 330 | Extraparlamentar | |
ND | Noua Dreaptă | Extrema dreaptă Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Iredentism românesc, Fascism clerical, Euroscepticism |
APL | Tudor Ionescu | 0,06% | 0,07% | 0 / 136 | 0 / 330 | Extraparlamentar | |
Volt | Volt România | Centru
Progresism, Federalism european, Pro-Europenism, Liberalism social |
Volt Europa | Ștefan Florea Mihaela Sirițanu |
Partid nou | Partid nou | Partid nou | Partid nou | Extraparlamentar |
|