Andromeda (mitologie)

Astăzi, Andromeda (mitologie) este un subiect de mare relevanță și interes în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Andromeda (mitologie) a devenit un punct de discuție în diferite domenii, de la politică la cultura populară. Acest fenomen a generat opinii și dezbateri contradictorii cu privire la implicațiile și consecințele sale. În acest articol vom explora diferitele perspective și abordări legate de Andromeda (mitologie), precum și impactul acestuia asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. În plus, vom analiza rolul pe care Andromeda (mitologie) îl joacă în prezent și posibila sa evoluție în viitor.

Pentru alte sensuri, vedeți Andromeda.
Andromeda (mitologie)

Statuie cu Andromeda la Melbourne Hall
Date personale
PărințiCefeu, regele Etiopiei[1][2][3][4]
Casiopeea[5][6][3][4] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuPerseu[3] Modificați la Wikidata
CopiiGorgophone][3][7]
Perses][3]
Electryon[3]
Heleus][3]
Sthenelos[3][8]
Mestor][3]
Autochthe]
Cynurus]
Alcaeus][3] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiGrecia Antică[9] Modificați la Wikidata
Activitate
Partener(ă)Phineus]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Andromeda
(tablou de Paul Gustave Doré)

În mitologia greacă, Andromeda era o prințesă din Aethiopia⁠(en), fiica lui Cefeu și a Casiopeei.

Mitologie

Se spune că mama Andromedei s-ar fi lăudat că frumusețea ei o întrece pe cea a nereidelor, ceea ce a atras mânia lui Poseidon. Zeul a provocat inundații în țara lui Cefeu, apoi a trimis un monstru al mării pentru a răzbuna jignirea adusă nereidelor. Cu ajutorul oracolului lui Amon, Cefeu a aflat că pentru a putea să scape de monstru, trebuia să o expună pe Andromeda ca victimă ispășitoare acestuia. Constrâns de propriul popor, regele etiopian a hotărât să-și sacrifice fiica, care a fost legată de o stâncă, goală, la malul mării, astfel încât să fie văzută de monstru.

Între timp, eroul Perseu întorcându-se din expediția sa împotriva Gorgonei, o vede pe Andromeda legată, se îndrăgostește de ea și îi promite lui Cefeu că o va elibera dacă va primi aprobarea de a o lua de soție. Acest lucru se și întâmplă, iar monstrul marin este ucis de Perseu. Fineu, fratele lui Cefeu, este nemulțumit deoarece el fusese logodit cu Andromeda, așa că urzește un complot împotriva lui Perseu. În timpul nunții dintre Perseu și Andromeda cei doi rivali se ceartă, iar Fineu este metamorfozat în piatră cu ajutorul capului gorgonei (Ovidiu, Metamorfozele v. 1).

După nuntă Andromeda l-a urmat pe Perseu la Argos, apoi la Tirint, cei doi devenind strămoșii familiei Perseidae, prin fiul lor Perses. Perseu cu Andromeda au avut șapte fii: Perses, Alcaeus, Heleus, Mestor, Sthenelus, Electryon și Cynurus și două fiice: Gorgophone („ucigașa de gorgone”) și Autochtoe („născută pe pământul acesta”; „autohtonă”).

După moarte, numele Andromeda a fost dat constelației Andromeda, de către Atena. Zeița i-a promis acesteia sa îi plaseze sufletul lângă cel al iubitului său soț, Perseu și lângă cel al părinților ei.

Genealogia perseizilor[10]
 
 
 
Zeus
 
Danae
 
Cassiopea
 
Neleu
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Perseu
 
 
 
 
 
ANDROMEDA
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Perses
 
Alceu
 
Stelenos
 
Heleios
 
Mestor
 
Electrion
 
Gorgofona

Note

  1. ^ RSKD / Cepheus]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ IeSBE / Kefei]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f g h i j Encyclopedia of Ancient Deities (1st edition)], p. 52  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b IeSBE / Andromeda, gheroinea mifa]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ IeSBE / Kassiopa]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ RSKD / Cassiopea]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ RSKD / Perseus]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ IeSBE / Sfenel]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  10. ^ fr Grimal, Pierre (). Dictionnaire de la mythologie greque et romaine (ed. III). 108, Boulevard Saint-Germain, Paris: Presses Universitaires de France. p. 360. 

Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și

Legături externe