Antiepileptic

În lumea de astăzi, Antiepileptic este un subiect care a căpătat o mare relevanță și a captat atenția diferitelor sectoare ale societății. De la apariția sa, Antiepileptic a marcat un înainte și un după în modul în care interacționăm, trăim și percepem lumea din jurul nostru. De-a lungul timpului, Antiepileptic a devenit un subiect de dezbatere și discuție în diferite domenii, generând opinii contradictorii și declanșând acțiuni care au afectat viața oamenilor. Prin urmare, este crucial să analizăm și să înțelegem în profunzime impactul pe care Antiepileptic l-a avut asupra vieților noastre, precum și asupra dezvoltării societății în ansamblu. În acest articol, vom explora câteva fațete ale Antiepileptic și influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, pentru a oferi o viziune mai largă și mai cuprinzătoare asupra acestui subiect de o importanță vitală.

Această pagină sau secțiune necesită o verificare.
De verificat: Istoricul versiunilor recente
Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.

Antiepilepticele (denumite și anticonvulsivante) reprezintă un grup de medicamente cu diverse structuri chimice, fiind utilizate în tratamentul crizelor convulsive epileptice. Unii agenți din această clasă sunt utilizați în plus în tratamentul tulburărilor bipolare[1] și al tulburărilor de personalitate borderline,[2] dar și pentru tratamentul durerii neuropate.[3]

Principalul scop al antiepilepticelor este de a bloca transmiterea descărcării excesive neuronale din timpul crizelor[4] și de a împiedica propagarea descărcărilor din focarul epileptogen.[5]

Câteva exemple sunt: acetazolamidă, carbamazepină, etosuximidă, lamotrigină, levetiracetam, fenobarbital, fenitoină și valproat.[6]

Clasificare

Din punctul de vedere al structurii chimice, antiepilepticele pot fi clasificate astfel:

Barbiturice

Articol principal: Barbituric

În ciuda reacțiilor adverse frecvente (sedare, somnolență), barbituricele sunt încă frecvent utilizate:[7][8]

Benzodiazepine

Articol principal: Benzodiazepină

Tratamentul de lungă durate cu benzodiazepine în epilepsie poate conduce la instalarea toleranței și a dependenței.[9][10][11][12] Doar câțiva reprezentanți din clasa benzodiazepinelor sunt utilizați ca antiepileptice:

Hidantoine

Articol principal: Hidantoină

Hidantoine

Pirolidine

Articol principal: Pirolidină

Succinimide

Articol principal: Succinimidă

Sulfonamide

Articol principal: Sulfonamidă

Alte clase

Note

  1. ^ Keck, Jr., Paul E.; McElroy, Susan L.; Strakowski, Stephen M. (). „Anticonvulsants and antipsychotics in the treatment of bipolar disorder”. The Journal of Clinical Psychiatry. 59 (Suppl 6): 74–82. PMID 9674940. 
  2. ^ American Psychiatric Association, and American Psychiatric Association. Work Group on Borderline Personality Disorder. Practice guideline for the treatment of patients with borderline personality disorder. American Psychiatric Pub, 2001.
  3. ^ Rogawski, Michael A.; Löscher, Wolfgang (). „The neurobiology of antiepileptic drugs”. Nature Reviews Neuroscience. 5 (7): 553–564. doi:10.1038/nrn1430. PMID 15208697. 
  4. ^ McLean, M J; Macdonald, R L (iunie 1986). „Sodium valproate, but not ethosuximide, produces use- and voltage-dependent limitation of high frequency repetitive firing of action potentials of mouse central neurons in cell culture”. Journal of Pharmacology and Experimental Therapeutics. 237 (3): 1001–1011. 
  5. ^ Harden, C. L. (). „New antiepileptic drugs”. Neurology. 44 (5): 787–95. doi:10.1212/WNL.44.5.787. PMID 8190276. 
  6. ^ list of anti-epileptic drugs, Epilepsy Society, , accesat în  
  7. ^ Barbiturates, Epilepsy Foundation, accesat în  
  8. ^ Rivinus TM (iunie 1982): Psychiatric effects of the anticonvulsant regimens. J Clin Psychopharmacol; 2(3):165-92.
  9. ^ Browne TR (mai 1976). „Clonazepam. A review of a new anticonvulsant drug”. Arch Neurol. 33 (5): 326–32. doi:10.1001/archneur.1976.00500050012003. PMID 817697. 
  10. ^ Isojärvi, JI; Tokola RA (decembrie 1998). „Benzodiazepines in the treatment of epilepsy in people with intellectual disability”. J Intellect Disabil Res. 42 (1): 80–92. PMID 10030438. 
  11. ^ Tomson, T; Svanborg, E; Wedlund, JE (). „Nonconvulsive status epilepticus”. Epilepsia. 27 (3): 276–85. doi:10.1111/j.1528-1157.1986.tb03540.x. PMID 3698940. 
  12. ^ Djurić, M; Marjanović B; Zamurović D (). „”. Srp Arh Celok Lek. 129 (1): 72–7. PMID 15637997. 

Vezi și

Legături externe