În lumea de astăzi, Băile Sărate din Turda a devenit din ce în ce mai relevant. Fie datorită impactului său asupra societății, importanței sale în istorie, influenței în domeniul profesional sau relevanței sale în viața de zi cu zi, Băile Sărate din Turda a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la origini și până la evoluția actuală, Băile Sărate din Turda a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii și a generat nesfârșite dezbateri, reflecții și studii care încearcă să-i înțeleagă adevăratul sens. În acest articol vom explora diferite aspecte ale Băile Sărate din Turda, de la origini până la impactul său asupra lumii moderne, pentru a face lumină asupra acestui subiect relevant și fascinant.
Primele exploatări romane la Turda au fost cele de la Băile Sărate („Turda-Băi”), apoi cele de la Durgău-Valea Sărată.
Băile Sărate se află intr-o zonă depresionară, inconjurată de păduri, la o altitudine medie de 360 m, constituind cel de al doilea areal al rezervației naturale "Sărăturile Ocna Veche".
Harta Iosefină din anii 1769-1773 arată că la Băile Sărate existau atunci 16 lacuri.
Zona Băilor Sărate este folosită ca microstațiune balneară încă din anul 1834. Inițiativa amenajării zonei se datorează dr. József Hanko și farmacistului Lajos Velits (un reputat farmacist din secolul al XIX-lea) care au înțeles rolul profund curativ pe care îl au apele sărate ale zonei.
Alte amenajări au urmat în perioada interbelică (în lemn), apoi în anii 50 ai secolului al XX-lea, precum și în ultimii anii (după privatizarea complexului). Capacitatea ștrandului este de aprox. 8.000 de persoane. „Lacul Roman” (ștrandul), cu o adâncime de 14,2 m și o concentrație a sării de aproximativ 46-48 la mie, are calități curative deosebite, ajutând la tratarea afecțiunilor reumatice, ginecologice, afecțiunilor aparatului nervos periferic etc. Nămolurile de la Băile Sărate sunt terapeutice, au un potențial enzimologic și microbiologic și se utilizează de vizitatori în balneoterapie.
În colțul sud-vestic al bazinului izvorăște dintr-o fântână de slatină[1] Pârâul Aluniș (Pârâul Moghioruș[2], Pârâul Mic Sărat), afluent de stânga al râului Arieș.
În anul 1936 s-a construit la Băile Sărate un hotel (lângă movila din centrul bazinului), prăbușit după scurt timp, din cauza amplasării sale pe un teren alunecos, instabil (pe hartă este însemnat „temelie“). A urmat un proces de despăgubiri, dar dosarul a fost închis definitiv în timpul războiului.
Intre 1967-1970 ISEM-Bucuresti (Intreprinderea de Stat pentru Explorări Miniere) a executat la Băile Sărate Turda un foraj de cercetare de mare adȃncime. Forajul a interceptat masivul de sare la o adȃncime de 3,80 m și a rămas în sare pȃnă la adȃncimea de 2870 m. Diapirul de sare are în acest loc deci o grosime de peste 2850 m.
Aici au fost identificate 16 lacuri antroposaline (inclusiv actualul ștrand, căruia i se spune și „Lacul Roman”). Toate aceste lacuri au fost vechi exploatări romane sau medievale de sare, umplute cu apă în cursul timpului. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Cele mai importante lacuri sunt:
Materiale media legate de Băile Sărate din Turda la Wikimedia Commons