În articolul lui Balamutca, Zastavna vom explora un subiect fascinant care a captat interesul multor oameni de-a lungul anilor. De la origini și până la relevanța sa astăzi, acest articol va oferi o privire detaliată și perspicace asupra Balamutca, Zastavna. Printr-o analiză profundă și perspicace, ne vom scufunda în cele mai interesante și semnificative dimensiuni legate de Balamutca, Zastavna, dezvăluind impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății și culturii. Cu o combinație de informații istorice, date actuale și reflecții relevante, acest articol încearcă să arunce o lumină nouă asupra Balamutca, Zastavna și să ofere o perspectivă reînnoită asupra importanței și relevanței sale în lumea modernă.
Balamutca | |
Баламутівка | |
— Comună — | |
![]() | |
Poziția geografică | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 48°31′48″N 26°36′36″E / 48.53000°N 26.61000°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Regiune | Cernăuți |
Raion | Zastavna |
KOATUU | 7321580701 |
Reședință | Balamutca |
Componență | Balamutca |
Altitudine | 229 m.d.m. |
Populație (2007) | |
- Total | 1.786 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Balamutca, întâlnit și sub formele Balamutovca sau Palamutka sau Bălănești (între 1942-1944)[1] (în ucraineană Баламутівка, transliterat: Balamutivka) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,786 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).
Satul este situat la o altitudine de 229 metri, pe malul râului Nistru, în partea de est a raionului Zastavna.
Localitatea Balamutca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.
Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Balamutca (cu denumirea rusificată de Balamutovca) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin [3]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn [4].
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Balamutca a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [5].
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.
Începând din anul 1991, satul Balamutca face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (2+1), reprezentând 0,17% din populație [6]. În prezent, satul are 1.786 locuitori, preponderent ucraineni.
Componența lingvistică a comunei Balamutca
Ucraineană (99,16%)
Alte limbi (0,84%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Balamutca era vorbitoare de ucraineană (99,16%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[7]