Biserica de lemn din Mănăstireni

În acest articol vom aborda subiectul Biserica de lemn din Mănăstireni din diferite perspective, cu scopul de a aprofunda în importanța și relevanța sa astăzi. Biserica de lemn din Mănăstireni este un subiect care a generat un mare interes în diferite domenii, deoarece influența sa se extinde în numeroase domenii ale societății. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferitele fațete ale Biserica de lemn din Mănăstireni, explorând impactul său asupra vieții de zi cu zi, evoluția sa în timp și posibilele implicații viitoare. În plus, vom examina opiniile și reflecțiile experților în domeniu, precum și experiențele oamenilor care au experimentat îndeaproape influența Biserica de lemn din Mănăstireni în viața lor. Pe scurt, acest articol își propune să ofere o viziune profundă și completă despre Biserica de lemn din Mănăstireni, pentru a îmbogăți cunoștințele și înțelegerea acestui subiect interesant.

Biserica de lemn din satul de sus, Mănăstireni, județul Cluj , publicată în 1942

Biserica de lemn din Mănăstireni este prezentată în lucrarea Biserici de lemn din Transilvania publicată de Atanasie Popa în Revista Institutului Social Banat-Crișana în 1942.

Trăsături

Datând din secolul XVIII, biserica era deschisă de Atanasie Popa ca fiind o construcție de dimensiuni mari, frumoasă și bine proporționată. Turnul bisericii avea o galerie cu arcade, la baza fleșei având patru turnulețe. Pe latura de sud, biserica avea prispă[1]. Biserica avea interiorul decorat cu o pictură frumoasă.

Alături de această biserică, A. Popa prezintă și imaginea unei alte biserici de lemn tot din Mănăstireni. Conform autorului, această biserică a fost mutată în Aghireșu. Studiile ulterioare au stabilit că biserica de lemn din Aghireșu a fost adusă din localitatea învecinată, Văleni[2], iar cea de-a doua biserică amintită a fost mutată în localitatea Bălcești.

Note

  1. ^ Popa, Atanasie (1942). "Biserici de lemn din Transilvania". Revista Institutului Social Banat-Crișana 1942 (iunie-august): extras. pag. 20
  2. ^ 1982) Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. pag. 231

Bibliografie

Vezi și