Biserica de lemn din Suceagu

În lumea de astăzi, Biserica de lemn din Suceagu este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant și esențial în societatea contemporană. Fie că este vorba despre Biserica de lemn din Suceagu ca persoană, o dată importantă sau un subiect actual, importanța și impactul ei pot fi observate în toate aspectele vieții de zi cu zi. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Biserica de lemn din Suceagu a început să joace un rol crucial în modul în care relaționăm, lucrăm și ne înțelegem în lumea modernă. În acest articol, vom explora în detaliu importanța și influența Biserica de lemn din Suceagu în societatea actuală, precum și implicațiile pe care le are asupra vieții noastre de zi cu zi.

Biserica de lemn din Suceagu, comuna Baciu, edificată în anul 1710[1] și pictată în anul 1771 a fost înlocuită de actuala biserică de zid în 1916. Hramul bisericii de lemn era „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, hram moștenit și de actuala biserică. Între cele două războaie mondiale biserica a fost demolată.

Istoric și trăsături

Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești și Dâncu), prin efortul comun al sătenilor[2], biserica de lemn a rezistat intemperiilor, timpului și oamenilor pînă în perioada interbelică când a fost demolată. În tot acest răstimp, biserica a fost martora vieții religioase a satului Suceagu, cu momentele de formare a parohiei, dotarea acesteia cu pământ parohial dar și momentele delicate în care comunitatea oscila între ortodoxie și uniație.

Cronica parohiei, scrisă de Beniamin Rusu în anul 1917, pomenită de Marius Porumb în al său Dicționar de pictură veche românească, reține câteva detalii ale vechi biserici de lemn. Pictorii Nistor din Feleac și Ioan din Feleac dar și anul 1771 sunt redați în acestă cronică care surprinde următoarea inscripție: „să să știe când au zugravit biserica aceasta, în preoția lui Popa Macarie, în anul de la Hristos 1771 iulie în 21 zile. Pomini Gospodari Nistor, Iuon Zugrav”[3].

Note

  1. ^ Șematismul Veneratului Cler al Arhidiecesei Metropolitane Greco-Catolice Române de Alba Iulia și Făgăraș pre anul Domnului 1900, pag. 253
  2. ^ Biserica Greco-Catolică din Comitatul Cluj în sec. al XVIII-lea, pag. 22
  3. ^ Dicționar de pictură veche românească din Transilvania sec XIII-XIX, Ed. Academiei Române, București 1998, pag. 392

Bibliografie

  • Marius Porumb, Dicționar de pictură veche românească din Transilvania sec. XIII-XIX, Ed. Academiei Române, București 1998
  • Șematismul Veneratului Cler al Arhidiecesei Metropolitane Greco-Catolice Române de Alba Iulia și Făgăraș pre anul Domnului 1900
  • Greta-Monica Miron, Biserica Greco-Catolică din Comitatul Cluj în sec. al XVIII-lea, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2007

Vezi și