În acest articol, vom explora subiectul Capilauca, Hotin în profunzime, analizând numeroasele sale fațete și relevanța sa astăzi. De la origine până la impactul său asupra societății, prin diferitele sale perspective și abordări, acest articol va aborda în mod cuprinzător tot ceea ce este legat de Capilauca, Hotin. Printr-o analiză detaliată și riguroasă, vom aprofunda acest subiect fascinant pentru a înțelege amploarea și importanța acestuia în diferite domenii, de la știință la cultură, oferind astfel o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare. Fără îndoială, Capilauca, Hotin este un subiect de mare relevanță care merită să fie explorat în profunzime și tocmai asta ne propunem să facem în rândurile următoare.
Capilauca | |
Каплівка | |
— Comună — | |
Poziția geografică | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 48°27′00″N 26°30′36″E / 48.45000°N 26.51000°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Regiune | Cernăuți |
Raion | Hotin |
KOATUU | 7325082801 |
Reședință | Capilauca |
Componență | Capilauca |
Populație (2007) | |
- Total | 1.461 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 60040 |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Capilauca, întâlnit și sub forma Caplevca sau Capu-Luncei (între 1942-1944)[1] (în ucraineană Каплівка, transliterat Kaplivka, în rusă Каплевка) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,461 locuitori, preponderent ucraineni.
Satul este situat la o altitudine de 181 metri, în partea de est a raionului Hotin.
Localitatea Capilauca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Căpeleuca. În anul 1807 a fost construită aici o biserică de lemn [2].
Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[3]).
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Capilauca (denumirea rusificată a satului Căpeleuca) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin [4].
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Capilauca a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [5].
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.
Începând din anul 1991, satul Capilauca face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, mu există locuitori care s-au declarat români sau moldoveni [6]. În prezent, satul are 1.461 locuitori, preponderent ucraineni.
Componența lingvistică a comunei Capilauca
Ucraineană (99,45%)
Alte limbi (0,55%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Capilauca era vorbitoare de ucraineană (99,45%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[7]