Castelul Iulia Hasdeu

În lumea largă a Castelul Iulia Hasdeu, există o mare diversitate de abordări, opinii și perspective. Complexitatea acestui subiect/individ/eveniment a generat de-a lungul timpului discuții și dezbateri interminabile, devenind un element central în diverse domenii ale cunoașterii. De la impactul său asupra societății până la influența asupra culturii populare, Castelul Iulia Hasdeu a captat atenția savanților, experților și fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora unele dintre cele mai relevante și fascinante fațete ale Castelul Iulia Hasdeu, analizând importanța și implicațiile sale în diferite contexte.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Castelul Iulia Hasdeu
Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”
Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”
Poziționare
Coordonate45°8′7.5″N 25°43′38.6″E ({{PAGENAME}}) / 45.135417°N 25.727389°E
LocalitateCâmpina, județul Prahova
JudețPrahova
ȚaraRomânia
AdresaBulevardul Carol I nr. 199
Edificare
ArhitectToma Dobrescu[1]
DecoratorIgnat Silber[1]
ConstructorNicolae Angelescu[1]
Confecții metaliceF. Weigel[1]
Data începerii construcției1894
Data finalizării1896
Clasificare
Cod LMIPH-II-m-A-16395
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Castelul „Iulia Hasdeu” este un capriciu arhitectonic în formă de castel din municipiul Câmpina, România, construit între anii 1894[1] și 1896.

Muzeu memorial

Muzeul a fost construit pentru comemorarea Iuliei Hasdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a murit la 18 ani de tuberculoză. Iulia Hasdeu, o tânără considerată genială, a fost și prima româncă care a absolvit facultatea Sorbona din Paris.

Prima schiță a castelului, desenată chiar de Bogdan Petriceicu Hasdeu, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist ce datează din 3 septembrie 1893.[1]

Deteriorări în războaie

Primul război mondial a afectat Castelul Iulia Hasdeu, care necesita reparații încă dinaintea morții constructorului său, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1907). Sarcina de realizare a lucrărilor de restaurare este preluată în anul 1924 de către Ateneul Popular „B.P.Hasdeu” din Câmpina. Cel de-al doilea război mondial agravează starea construcției până în anul 1955, când numele său este înscris pe Lista Monumentelor Istorice, sub codul PH-II-m-A-16395.

Restaurări în anii '60

Castelul a fost restaurat între anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Grație profesorului de istorie Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din județul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”.

După cutremurul din '77

Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intră într-un lung proces de restaurare și consolidare. Ca urmare a eforturilor comune ale Inspectoratului pentru Cultură Prahova, ale Consiliului Municipal Câmpina, ale Muzeului de Istorie și Arheologie și ale Fundației „Hasdeu”, ritmul lucrărilor a fost grăbit. După ce în perioada 1977-1994 a suferit numeroase lucrări de consolidare și restaurare, la data de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este deschis parțial și apoi la 25 februarie 1995, el este pus în întregime la dispoziția publicului vizitator, deși lucrările de restaurare nu se sfârșiseră.

Conținut muzeal

Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiei Hasdeu, obiectele familiei Hasdeu, fotografii și documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediții princeps ale cărților savantului, precum și tablouri valoroase semnate de pictori renumiți ca Sava Henția, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart.

De asemenea, în ansamblul expoziției un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Hasdeu.

Sălile castelului

  • Sala 1 - Salonul de primire al doamnei Iulia Hasdeu, soția scriitorului, unde se află bustul de marmură al acesteia;
  • Sala 2 - Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereții camerei;
  • Sala 3 – Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află o statuie a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. Războiul, cutremurele și ignoranța umană au afectat de multe ori castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă. În această sală se pot observa și cele trei camere, cea albastră, cea roșie și cea verde, culori date de vitralii.
  • Sala 4 - Biroul de lucru al lui B.P.Hasdeu, în care se află portretele savantului, soției și fiicei lor Iulia.
  • Sala 5 - Camera cu cale, dedicată Iuliei Hasdeu, unde se află păpușa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Hasdeu, de Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizat în 1890. De asemenea, aici se afla jurnalul și caietul de matematică al Iuliei.
  • Sala 6 - Camera obscură, unde aveau loc ședințele de spiritism, care are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă a lui Iisus.

Galerie de imagini

  • Castelul Iulia Hasdeu
    Castelul Iulia Hasdeu
  • Bustul lui B.P. Hasdeu, aflat în curtea castelului
    Bustul lui B.P. Hasdeu, aflat în curtea castelului
  • Detaliu turn
    Detaliu turn
  • În interiorul castelului
    În interiorul castelului
  • Vedere laterală a castelului
    Vedere laterală a castelului
  • Sculptură metalică în gradina castelului
    Sculptură metalică în gradina castelului

Referințe

  1. ^ a b c d e f „SIMBOLURI ÎNCIFRATE ÎN ARHITECTURA CASTELULUI IULIA HASDEU ȘI A MAUSOLEULUI FAMILIEI” (PDF). Primăria municipiului Câmpina. pp. 7–9. Accesat în . 

Legături externe