Castelul Károly din Dobric

În acest articol, vom explora în profunzime lumea interesantă a lui Castelul Károly din Dobric. De la originile sale istorice și până la relevanța sa astăzi, prin diferitele sale manifestări de-a lungul timpului, vom aprofunda într-o analiză completă care ne va permite să înțelegem importanța și impactul pe care Castelul Károly din Dobric l-a avut în diverse domenii. Mai mult, vom examina motivele din spatele popularității și influența acesteia asupra societății, precum și posibilele implicații viitoare care ar putea decurge din evoluția sa. Pregătește-te să pornești într-o călătorie revelatoare și îmbogățitoare prin Castelul Károly din Dobric.

Castelul Károly din Dobric, azi mănăstirea ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Poziționare
Coordonate47°14′42″N 24°07′41″E / 47.24491°N 24.12802°E ({{PAGENAME}})
Localitatesat Dobric; comuna Căianu Mic
Țara România
Adresanr.88
Edificare
Data finalizăriisec.XVIII
Clasificare
Cod LMIBN-II-m-B-01646
Cod RAN32857.03
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Castelul Károly din Dobric este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Dobric, comuna Căianu Mic.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 32857.03.[2] Figurează în lista monumentelor istorice sub cod LMI BN-II-m-B-01646.

Istoric și trăsături

În Evul Mediu satul Dobric aparținea domeniului Săsarm, prima mențiune documentară fiind din anul 1456[3].

Castelul a fost construit în secolul al XVIII-lea de către nobilul maghiar Mikes[3]. În anul 1848, revoluționarii români, cu sprijinul armatei imperiale, au atacat și devastat castelul. În perioada respectivă castelul îi aparținea lui Mikes (IV.) Benedek, care în acele zile a pățit același lucru și cu proprietățile sale din Ocna Mureș[4]. Când fata sa, Etelka s-a căsătorit cu Bornemissza Károly, castelul era restaurat în întregime.

Însă în anul 1900 castelul a ars, iar lucrările de reconstrucție efectuate de Károly s-au întins pe durata a doi ani. Károly a decedat în anul 1911, proprietatea din Dobric, întinsă pe o suprafață de 1600 de acri, trecând pe numele fostului ginere, Barcsay Tamás, deoarece singura sa fiică, Eszter, decedase[4].

Acesta a vândut proprietatea avocatului dr. Aurel Milea, unul dintre cei mai bogați oameni din zonă.

Între anii 1944-1945 în clădire au fost încartiruiți ofițeri ruși, care au scos o parte din mobilier.

În perioada comunistă în castel au funcționat o școală, o bibliotecă, un cabinet medical și un cinema. După revenirea la democrație, fetele avocatului Milea, Zoe Constantinescu și Carmen Hortensia Mureșan au solicitat restituirea proprietății, fiindu-le retrocedate 300 de hectare de pădure și 60 de hectare de teren arabil, iar pentru restul de 20 de hectare, pe care se extinsese vatra satului, au primit o compensație.

Moștenitoarele au donat clădirea castelului Mitropoliei Clujului, care a înființat în 1993 în incinta castelului o mănăstire de maici, clădirea pierzându-și mult din aspectul inițial[4].

Complexul monahal este format din vechiul  conac, unde a fost amenajat un paraclis cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, o bisericuță din lemn cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca”, construită în stil maramureșean de către meșterii din Bârsana,  și căminul de vârstnici „Aurel și Dudica Milea”[5].

Mănăstirea a fost de-a lungul anilor scena mai multor conflicte interconfesionale între ortodocși și penticostali, ultimii fiind majoritari în zonă[3].

Note

  1. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ a b c „Cea mai mare retrocedare din Bistrita-Nasaud - domeniul Dobric - Presa regionala 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . 
  4. ^ a b c „Castelul Mikes, Dobric”. www.castelintransilvania.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Mănăstirea Dobric și-a serbat hramul. Slujba, oficiată de Mitropolitul Andrei (FOTO)”. TimpOnline.ro. . 

Vezi și

Imagini