Comuna Baia de Criș, Hunedoara

În lumea de astăzi, Comuna Baia de Criș, Hunedoara a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni din diferite zone ale societății. Fie datorită impactului său asupra culturii, mediului, politicii sau economiei, Comuna Baia de Criș, Hunedoara a reușit să capteze atenția cadrelor universitare, profesioniștilor și publicului larg. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Comuna Baia de Criș, Hunedoara, importanța sa și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origini și până la posibilele sale consecințe viitoare, vom analiza în profunzime relevanța lui Comuna Baia de Criș, Hunedoara în lumea de astăzi.

Baia de Criș
—  comună  —
Bustul lui Avram Iancu din curtea școlii care îi poartă numele (monument istoric)
Bustul lui Avram Iancu din curtea școlii care îi poartă numele (monument istoric)
Map
Baia de Criș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°10′28″N 22°42′55″E ({{PAGENAME}}) / 46.174444444444°N 22.715277777778°E

Țară România
Județ Hunedoara

SIRUTA87745

ReședințăBaia de Criș
Sate componenteBaia de Criș, Baldovin, Căraci, Cărăstău, Lunca, Rișca, Rișculița, Țebea, Văleni

Guvernare
 - PrimarMihaiu Liviu Gorcea[1] (PSD, )

Suprafață
 - Total89,72 km²

Populație (2021)
 - Total2.176 locuitori
 - Densitate32 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337005
Prefix telefonic+40 x54

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Baia de Criș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Baia de Criș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Baia de Criș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Baia de Criș, mai demult Baia Crișului (în germană Altenburg, în maghiară Körösbánya, Fehérkörösbánya, Nagybánya) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Baia de Criș (reședința), Baldovin, Căraci, Cărăstău, Lunca, Rișca, Rișculița, Țebea și Văleni.[2]

Demografie




Componența etnică a comunei Baia de Criș

     Români (91,18%)

     Alte etnii (0,78%)

     Necunoscută (8,04%)



Componența confesională a comunei Baia de Criș

     Ortodocși (88,47%)

     Baptiști (1,15%)

     Alte religii (1,88%)

     Necunoscută (8,5%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Baia de Criș se ridică la 2.176 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.611 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,18%), iar pentru 8,04% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,47%), cu o minoritate de baptiști (1,15%), iar pentru 8,5% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Baia de Criș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mihaiu Liviu Gorcea, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal3      
Alianța pentru Unirea Românilor1      
Stana Gheorghe-Dorin1      

Atracții turistice

  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din satul Căraci, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Biserica de lemn "Adornirea Maicii Domnului" din satul Lunca, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric
  • Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din Baia de Criș, construcție 1780, înstrăinată obștei unite în 1844[7]
  • Biserica franciscană din Baia de Criș, construită în secolul al XV-lea
  • Biserica reformată, construcție secolul al XVIII-lea
  • Casa memorială "Avram Iancu"
  • Complexul muzeal Țebea
  • Gorunul lui Horea de la Țebea
  • Valea Crișului Alb

Personalități născute aici

Vezi și

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Liorean Gheorghe Banciu, Monumente de artă și arhitectură românească, Sibiu, 2010

Imagini

Legături externe