Comuna Lenauheim, Timiș

În acest articol vom analiza relevanța lui Comuna Lenauheim, Timiș în contextul actual, explorând implicațiile sale în diverse domenii. Comuna Lenauheim, Timiș a fost multă vreme obiect de interes și studiu, iar influența sa continuă să fie un motiv de dezbatere și reflecție. De-a lungul istoriei, Comuna Lenauheim, Timiș a jucat un rol fundamental în diferite domenii, de la politică la cultură, tehnologie și societate în general. În acest sens, este crucial să înțelegem importanța Comuna Lenauheim, Timiș în lumea de astăzi, precum și potențialul său de a modela viitorul. Printr-o analiză aprofundată și multidisciplinară, acest articol își propune să facă lumină asupra relevanței Comuna Lenauheim, Timiș astăzi, oferind o privire critică și reflexivă asupra impactului și posibilelor implicații pe termen lung.

Lenauheim
—  comună  —
Stemă
Stemă
Map
Lenauheim (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°51′56″N 20°45′17″E ({{PAGENAME}}) / 45.865599°N 20.754761°E
Țară România
Județ Timiș
SIRUTA157451
Atestare documentară1415, ("Csatad")
Numit dupăNikolaus Lenau
ReședințăLenauheim
Componență
Lenauheim
Bulgăruș
Grabaț
Guvernare
 - PrimarIlie Suciu​[1][2] (PNL, )
Suprafață
 - Total112,75 km²
Altitudine85 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total5.349 locuitori
 - Densitate45,31 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal307240
Localități înfrățite
 - MureckAustria
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lenauheim (germană Lenauheim, Schadat, Schaddat, Tschatad, maghiară Csatád, nume purtat până în 1926) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bulgăruș, Grabaț și Lenauheim (reședința).[3] Se găsește la o distanță de 45 km de reședința de județ, Timișoara. Localitatea a fost înființată în anul 1767 prin colonizare cu populație germană (șvabi). A purtat denumirea oficială de Csatád până în 1926, an în care i-a fost schimbat numele în Lenauheim, în cinstea poetului Nikolaus Lenau, care s-a născut în această localitate.

Casa în care s-a născut Nikolaus Lenau adăpostește în prezent muzeul Lenau, care pe lângă documente privitoare la poet deține și o colecție etnografică, constând din păpuși îmbrăcate în costume populare specifice șvabilor bănățeni.

Politică și administrație

Comuna Lenauheim este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ilie Suciu​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Alianța Dreapta Unită4       
Partidul Social Democrat2       
Alianța pentru Unirea Românilor2       

Între 2004-2008 primar al comunei a fost Ioan Alinel Narița (PSD) și viceprimar Gheorghe Vasile (PSD). Consiliul local a fost constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Social Democrat 6            
  Alianța Dreptate și Adevăr (3 PD și 2 PNL) 5            
  Partidul România Mare 2            
  Partida Romilor din România 1            
  Independenți 1            

La 3 noiembrie 2000, cu ocazia comemorării a 150 de ani de la moartea poetului Nikolaus Lenau organizate de Primaria Comunei Lenauheim, la invitatia primarului Alinel Narita au fost prezenți ambasadorul Austriei, Execelența Sa Karl Vetter von der Lillie, dl. Helmuth Kahr, primarul localității austriece Mureck, înfrățită cu Lenauheim, ing. Franz Wieser, oficialități județene. Cu acest prilej s-au finalizat unele investiții privind alimentarea cu apă a comunei în valoare de 110.000 DM (partea austriacă) și 300 de milioane lei, susținere din partea autorităților locale. Partea austriacă a asigurat branșarea a 140 de gospodării, a adus piesele necesare (țeavă, fitinguri, apometre etc.) și a suportat costurile.

Este înfrățită cu localitatea Mureck din Austria.


Demografie



Componența etnică a comunei Lenauheim

     Români (77,15%)

     Romi (10,77%)

     Germani (1,33%)

     Alte etnii (0,82%)

     Necunoscută (9,93%)



Componența confesională a comunei Lenauheim

     Ortodocși (71%)

     Romano-catolici (11,14%)

     Penticostali (5,72%)

     Alte religii (1,76%)

     Necunoscută (10,38%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Lenauheim se ridică la 5.349 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.109 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,15%), cu minorități de romi (10,77%) și germani (1,33%), iar pentru 9,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71%), cu minorități de romano-catolici (11,14%) și penticostali (5,72%), iar pentru 10,38% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Personalități

Vezi și

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 

Bibliografie

  • Lenauheim: monografie, Editura Helicon, Timișoara, 1997

Legături externe