Comuna Săcălaz, Timiș

În lumea de astăzi, Comuna Săcălaz, Timiș a devenit o problemă extrem de relevantă și impactul său se reflectă în diferite zone ale societății. Influența sa variază de la aspecte politice și economice până la aspecte culturale și sociale. Este un subiect care a stârnit un mare interes și a generat dezbateri la toate nivelurile, de la cercurile academice până la conversațiile de zi cu zi. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Comuna Săcălaz, Timiș și vom analiza impactul său astăzi, precum și posibilele implicații pe care le are pentru viitor.

Săcălaz
—  comună  —
Map
Săcălaz (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°46′56″N 20°59′04″E ({{PAGENAME}}) / 45.782207°N 20.9844466°E
Țară România
Județ Timiș
SIRUTA158564
Atestare documentară1392
ReședințăSăcălaz
Componență
Săcălaz
Beregsău Mare
Beregsău Mic
Guvernare
 - PrimarDumitru Boboi​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total119,49 km²
Altitudine85 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total9.223 locuitori
 - Densitate60,29 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal307370
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Săcălaz (germană Sackelhausen, maghiară Szakálháza) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Beregsău Mare, Beregsău Mic și Săcălaz (reședința).[2]

Istoric

Săcălaz în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Localitatea este pentru prima dată atestată documentar într-o diplomă din 29 decembrie 1392, care delimita hotarul satului Szakálháza, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1520. [3] Satele aparținătoare însă, sunt atestate încă din 1332. Când proprietatea Zakalhaza, cu toate terenurile sale, a fost atribuită lui Blasius de Peterd, moștenitorilor și descendenților săi.[4]

Într-un document din anul 1707, locul este menționat ca Zakalhaz (Săcălaz), fiind locuit de populație românească. În dosarele arhivelor Camerei de la Curte (Viena), deja în jurul anului 1717, satul apare ca având 66 de case. Aceste case, împreună cu o biserică (aproximativ 20x12 metri) și cu casa mai mare a Oberkneses (șeful localității) Schiwoin (Jivoin), erau situate pe o ușoară înălțime a actualei străzi Vlahilor, protejate de inundațiile anuale.[4]

În 1765 sosește aici primul val de colonizatori germani șvabi, din ordinul Mariei Tereza. Aceasta a emis "Patenta de colonizare" din 25 februarie 1763 și mai apoi Decretul pe care l-a înaintat la "Oficiul de Colonizare bănățean" în 1765, prin care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului, pentru a face loc coloniștilor șvabi.[5] Astfel, populația română de circa 60 de familii este nevoită să abandoneze Săcălazul și se mută în Torac (în Serbia de azi), unde întemeiază un nou așezământ. La rândul lui satul Beregsău Mic a fost colonizat cu populație sârbească.

Următoarele valuri de colonizatori germani (1744-1772, 1782-1787) au stabilit definitiv predominanța germană a localității. Planurile dezvoltării Săcălazului au fost trasate pe hârtie la Viena, în forma unei table de șah, cu Biserica Catolică în centru.

Populația (evoluție istorică)

Recensământul[6] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Alte etnii
1880 6.218 1.935 3.245 97 926 - -
1900 7.475 2.087 4.202 197 948 - 5
1930 6.649 2.088 3.601 134 792 15 1
1977 7.287 4.588 1.997 160 477 47 17
1992 5.926 5.368 76 111 293 61 15
2002 6.242 5.861 32 94 192 47 16

Stema

Stema oficială a comunei a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 498/2013.[7]

Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef la o treime de coroana murală a scutului. În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 felinare negre, așezate în pal, cel din mijloc mai mare, toate cu flacără de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o cruce treflată, flancată dreapta-stânga de câte 3 spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Cele 3 felinare amintesc de istoria localității, atestată încă din Evul Mediu, iar numărul lor reprezintă continuitatea neîntreruptă a locuirii umane pe teritoriul celor 3 localități.

Crucea simbolizează biserica construită în anul 1793.

Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Politică

Comuna Săcălaz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Dumitru Boboi​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Alianța pentru Unirea Românilor5        
Partidul Național Liberal2        
Alianța Dreapta Unită2        

Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PD. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Alianța Dreptate și Adevăr (9 PD și 3 PNL) 12                        
  Partidul Social Democrat 2                        
  Partidul România Mare 1                        

Obiective turistice

  • Biserica Ortodoxă din 1793, pictată în secolul XIX.
  • Biserica Catolica din 1772 functională pana in anul 1972.

Demografie



Componența etnică a comunei Săcălaz

     Români (70,97%)

     Sârbi (1,07%)

     Alte etnii (1,66%)

     Necunoscută (26,29%)



Componența confesională a comunei Săcălaz

     Ortodocși (60,71%)

     Penticostali (5,05%)

     Romano-catolici (2,33%)

     Alte religii (4,15%)

     Necunoscută (27,76%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Săcălaz se ridică la 9.223 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.204 locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt români (70,97%), cu o minoritate de sârbi (1,07%), iar pentru 26,29% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,71%), cu minorități de penticostali (5,05%) și romano-catolici (2,33%), iar pentru 27,76% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]

Geografie

Comuna Săcalaz se afla pe o zona mlastinoasă, in zona de campie cu o climă temperată cu temperatura anuală de 10,6°C.

Personalități născute aici

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Primăria Săcălaz”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b „Sackelhausen”. www.banater-schwaben.org. Accesat în . 
  5. ^ „Istoria satului Torac de Mircea Sekosan”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  6. ^ Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  7. ^ „Hotarare Nr.498”. legislatie.just.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 

Bibliografie

  • Matthias Reitz, Sackelhausen, Editura Rentlingen, 2006

Vezi și

Legături externe