Copernic (crater)
În acest articol, vom explora problema Copernic (crater) în profunzime, analizându-i originile, repercusiunile și posibilele soluții. Copernic (crater) a fost subiect de dezbateri și controverse în ultimii ani și este important să-l examinăm din perspective diferite pentru a înțelege scopul și impactul său asupra societății de astăzi. Prin cercetare și analiză, vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim o imagine mai completă asupra implicațiilor sale. În plus, vom examina modul în care Copernic (crater) a evoluat de-a lungul timpului și posibilele implicații pe care le are pentru viitor. Acest articol se dorește a fi un ghid cuprinzător pentru înțelegerea Copernic (crater) în toate dimensiunile sale și pentru a promova o dezbatere informată despre relevanța sa astăzi.
_2.png) Copernic: mozaic de fotografii luate de Lunar Reconnaissance Orbiter (nordul este sus) | |
| Coordonate | 9°37′N 20°05′W / 9.62°N 20.08°V |
|---|---|
| Diametru | 96,07 km[1]  |
| Adâncime | 3.800 m |
| Eponim | Nicolaus Copernic |
Copernic este un crater de impact de pe Lună situat în partea de vest a Oceanului Furtunilor / Oceanus Procellarum, care își datorează numele astronomului Nicolaus Copernic. Se estimează că are vârsta de 800 de milioane de ani, iar formarea sa corespunde începutului perioadei geologice lunare numită coperniciană. Este tipic craterelor zise „în raze”, nume datorat formei de dispunere în raze a resturilor dispersate pe mai multe sute de kilometri în jurul zonei de impact. Craterul Copernic este situat la vest de craterele Eratosthenes și Stadius.
Craterul Copernic a fost ales ca loc de aselenizare a misiunii Apollo 18 din 1971. Misiunea a fost anulată în 1970 din rațiuni bugetare.
-
Vedere a craterului Copernic (în stânga) și craterele Eratosthenes și Stadius în centru -
Craterul Copernic văzut de Apollo 12
Cratere satelite
Craterele zise satelite sunt mici cratere situate în proximitatea craterului principal; cratere satelite sunt desemnate urmând numele craterului principal o literă majusculă (chiar dacă formarea acestor cratere este independentă de formarea craterului principal). Prin convenție aceste caracteristici sunt indicate pe hărțile lunare plasâns litera pe punctul cel mai apropiat de craterul principal. Giovanni Domenico Cassini, în 1680, le-a reprezentat, pentru prima oară, pe o hartă.[2]
Listă a craterelor satelite ale lui Copernic:[3]
| Copernic | Coordonate | Diametru (km) |
|---|---|---|
| A | 9°31′N 18°54′W / 9.52°N 18.90°V | 3 |
| B | 7°30′N 22°23′W / 7.50°N 22.39°V | 8 |
| C | 7°07′N 15°26′W / 7.12°N 15.44°V | 6 |
| D | 12°12′N 24°48′W / 12.20°N 24.80°V | 5 |
| E | 6°24′N 22°42′W / 6.40°N 22.70°V | 4 |
| F | 5°53′N 22°14′W / 5.89°N 22.24°V | 3 |
| G | 5°55′N 21°31′W / 5.92°N 21.51°V | 4 |
| H | 6°53′N 18°17′W / 6.89°N 18.29°V | 4 |
| J | 10°08′N 23°56′W / 10.13°N 23.94°V | 6 |
| L | 13°29′N 17°05′W / 13.48°N 17.08°V | 4 |
| N | 6°55′N 23°19′W / 6.91°N 23.31°V | 6 |
| P | 10°07′N 16°04′W / 10.11°N 16.06°V | 4 |
| R | 8°04′N 16°50′W / 8.06°N 16.84°V | 4 |
Note
- ^ Gazetteer of Planetary Nomenclature
- ^ Carte de Cassini de 1680.
- ^ en Fișe descriptive ale craterelor lunare pe site-ul guvernamental U.S. de geologie (Dați clic pe numele corespunzător): „Gazetteer of Planetary Nomenclature - Moon Nomenclature: Copernicus”..
