Astăzi, vom aprofunda într-un subiect interesant și relevant, care a captat atenția multora: Dealul Ghiunghiurmez. De la origini până la impactul asupra societății actuale, Dealul Ghiunghiurmez este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte legate de Dealul Ghiunghiurmez, de la istoricul său până la influența sa asupra vieții de zi cu zi. Printr-o analiză profundă și atentă, vom căuta să înțelegem importanța și semnificația pe care Dealul Ghiunghiurmez le are astăzi, precum și potențialul său pentru viitor. Pe scurt, ne vom cufunda într-o călătorie în care vom descoperi bogăția și complexitatea lui Dealul Ghiunghiurmez, abordând diferite perspective și abordări pentru a ne îmbogăți cunoștințele despre acest subiect fascinant.
Dealul Ghiunghiurmez | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
![]() Minuartia adenotricha pe Dealul Ghiunghiurmez | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Măcin |
Coordonate | 44°57′16.8552″N 28°14′30.7212″E / 44.954682000°N 28.241867000°E[1] |
Suprafață | 1.421 ha |
Înființare | 2005 |
Modifică date / text ![]() |
Dealul Ghiunghiurmez (denumire turcească însemnând: „a nu vedea ziua/lumina zilei”, de la "gün" = zi, "görmez" = a nu vedea) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Dorobanțu[2].
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone)[3], se întinde pe o suprafață de 1.421 hectare[4] și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO[5].
Este rezervația de stepă cea mai înaltă altitudinal dintre rezervațiile de stepă din Dobrogea centrală și constituie una dintre rarele zone în care Podișul Casimcei mai păstrează un relativ aspect montan, caracteristic orogenezei caledoniene. Aceasta se datorează în special versanților și văilor abrupte și stâncoase, spre deosebire de aspectul predominant de peneplenă al Dobrogei centrale. Împreună cu rezervația învecinată, Muchiile Cernei - Iaila, acestea reprezintă cele mai întinse rezervații de stepă din țară.
Pe lângă numărul ridicat de asociații și specii rare și / sau amenințate, caracteristice Dobrogei, rezervația constituie una din puținele arii protejate din Dobrogea de nord în care se conservă populații de Lactuca viminea, Minuartia adenotricha, Astragalus cornutus, ultimul fiind semnalat doar în Valea Mahomencea[6].
Din punct de vedere faunistic, rezervația e caracterizată îndeosebi prin prezența speciilor Oenanthe isabelina, Melanocorypha calandra, Hieraaetus pennatus.