În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Pădurea Babadag - Codru și tot ceea ce implică acesta. De la origine până la impactul asupra societății actuale, vom analiza toate fațetele acestui subiect fascinant. De-a lungul istoriei, Pădurea Babadag - Codru a jucat un rol crucial în modelarea identității și culturii diferitelor societăți și este esențial să înțelegem influența sa în lumea modernă. Printr-o abordare multidisciplinară, vom examina Pădurea Babadag - Codru din diferite perspective, inclusiv implicațiile sale politice, sociale, economice și culturale. În plus, vom analiza modul în care Pădurea Babadag - Codru a evoluat de-a lungul timpului și modul în care a influențat modul în care trăim și gândim astăzi. Acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Pădurea Babadag - Codru, având ca scop să arunce lumină asupra unui subiect care este relevant pentru toată lumea.
Pădurea Babadag - Codru | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Babadag |
Coordonate | 44°52′51″N 28°30′21″E / 44.88083°N 28.50583°E[1] |
Suprafață | 524,60 ha |
Înființare | 2005 |
Modifică date / text ![]() |
Pădurea Babadag - Codru este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al orașului Babadag.
Aria naturală se află în partea central-estică a județului Tulcea (în Podișul Nord-Dobrogean, în sudul rezervației botanice Korum Tarla), pe teritoriul sudic al orașului Babadag, în apropierea drumului național DN22 care leagă localitatea Ovidiu de municipiul Tulcea[2].
Rezervația naturală declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone)[3], se întinde pe o suprafață de 524,60 hectare[4] și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO[5].
Flora rezervației este constituită din arboret cu specii de stejar (Quercus robur, stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), tei argintiu (Tilia tomentosa), mojdrean (Fraxinus ornus), cărpiniță (Carpinus orientalis)[6].
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii vegetale rare, printre care: poroinic (cu specii de Orchis tridentata și Orchis purpurea), untul vacii (Orchis morio), pribolnic (Orchis simia), coșaci pontic (Astragalus ponticus), căpșunică (cu specii de Cephalanthera rubra și Cephalanthera damasonium), coada șoricelului (din specia Achillea clypeolata), centaurea (Centaurea marschalliana), brândușă (Crocus reticulatus), cimbru (Satureja caerulea), bujor românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica), pir (Agropyron brandzae, specie endemică), pir crestat (Agropyron cristatum) sau specia de sărătură Koeleria lobata[7].
Reportaj