Departamentul pentru Situații de Urgență

În articolul următor vom aprofunda subiectul Departamentul pentru Situații de Urgență, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultimii ani. Departamentul pentru Situații de Urgență a generat un mare interes datorită importanței sale în diferite domenii ale vieții, fie în lumea muncii, în sfera personală sau în contextul social. Acesta este motivul pentru care este esențial să pătrundem într-o analiză detaliată a Departamentul pentru Situații de Urgență, cu scopul de a înțelege impactul acestuia, implicațiile sale și posibilele soluții și beneficii pe care le poate oferi. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite perspective și studii relevante care ne vor ajuta să aprofundăm în sensul și relevanța Departamentul pentru Situații de Urgență astăzi.

Departamentul pentru Situații de Urgență (acronim: DSU) este structură operațională fără personalitate juridică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) cu atribuții de coordonare, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor (UPU)/CPU)[1].

Atribuții

  • coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de protecție civilă, de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență, în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum și în cadrul structurilor SMURD și serviciilor publice de ambulanță, până la internarea în spital sau externarea din (UPU)/CPU;
  • elaborare, coordonare și evaluare metodologică a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătății și ale celorlalte instituții sau structuri cu atribuții în domeniu;
  • coordonare și evaluare metodologică a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul intervențiilor de salvare montană și în mediul subteran speologic, precum și a activităților de căutare-salvare canină în domeniul situațiilor de urgență, în colaborare cu structurile specializate cu atribuții în domeniu[1].

Instituții în coordonare

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, coordonează

În alte țări

Franța

De gestionarea situațiilor de urgență se ocupă Direcția Generală pentru Apărare Civilă și Gestionarea Crizelor⁠(d) – o agenție de protecție civilă din cadrul Guvernului Francez care funcționează în subordinea Ministerul de Interne. Scopul acesteia este de prevenirea riscurilor de toate tipurile, de informare, de alertă a populației, protecția persoanelor, a bunurilor, a mediului împotriva accidentelor, dezastrelor, catastrofelor prin pregătirea și punerea în aplicare a măsurilor și a resurselor corespunzătoare sub responsabilitatea statului autoritățile locale și alte persoane publice sau private.

Italia

De gestionarea situațiilor de urgență se ocupă Departamentul de Protecție Civilă⁠(d) care ține de M.A.I. cu atribuții de protecție civilă. Departamentul este guvernat de Decretul Guvernamental DPCM nr.398 din 7 septembrie 2001[2].

Germania

Agenția Federală Germană pentru Ajutor Tehnic⁠(d) (THW) asigură ajutor în situații de urgență cum ar fi accidente de circulație, dezastre industriale sau cutremure. Este o organizație de experți voluntari în calitate de autoritate din departamentul Ministerului Federal de Interne, înființată în 1950.

Statele Unite

De gestionarea situațiilor de urgență se ocupă Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite⁠(d) (FEMA).

Vezi și

Note

  1. ^ a b c Ordonanța de Urgență nr. 1 din 29 ianuarie 2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, art.1, alin1, lit. a-c și alin3
  2. ^ DPCM 398/2001, art. 2 si 6)

Bibliografie

  • Ordonanța de Urgență nr. 1 din 29 ianuarie 2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență modificată și completată cu Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, M. Of. nr.88 din 4 februarie 2014 modificată cu O.G. nr. 68 din 14 mai 2020;
  • Legea nr. 104 din 8 iulie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, M. Of. nr. 513 din 9 iulie 2014;
  • Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 361 din 26 aprilie 2004
  • Legea nr. 329 din 8 iulie 2004 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență
  • Legea Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările ulterioare;
  • Legea Nr. 80 din 11 iulie 1995 privind Statutul cadrelor militare;
  • Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Titlul IV), cu modificările și completările ulterioare.

Legături externe