Dragomirești

În acest articol vom explora lumea interesantă a lui Dragomirești. Dragomirești este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, generând un interes fără precedent în diferite comunități și sectoare. De-a lungul anilor, Dragomirești a avut un impact semnificativ asupra societății, influențând modul în care oamenii interacționează, comunică și privesc lumea din jurul lor. De la apariția sa, Dragomirești a fost subiect de dezbatere, studiu și admirație, făcându-l un subiect fascinant și în continuă evoluție. Prin acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Dragomirești, explorând originile, impactul și relevanța sa astăzi.

Pentru alte sensuri, vedeți Dragomirești (dezambiguizare).
Dragomirești
Dragomérfalva
Dragomir
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Dragomirești se află în România
Dragomirești
Dragomirești
Dragomirești (România)
Poziția geografică
Dragomirești se află în Județul Maramureș
Dragomirești
Dragomirești
Dragomirești (Județul Maramureș)
Poziția geografică
Coordonate: 47°40′3″N 24°17′50″E ({{PAGENAME}}) / 47.66750°N 24.29722°E
Țară România
Județ Maramureș
SIRUTA108017
Atestare documentară1385
Oraș2004
ReședințăDragomirești​
ComponențăDragomirești​
Guvernare
 - PrimarVasile Țiplea​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total101,09 km²
Altitudine228 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total3.154 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal437140
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea orașului în județul Maramureș
Localizarea orașului în județul Maramureș
Localizarea orașului în județul Maramureș
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dragomirești (în maghiară Dragomérfalva, în germană Dragomir) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România.[2]

Dragomirești este cel mai nou oraș din județ, primind acest statut prin Legea nr. 332 din 8 iulie 2004.[3]

Istoric

Prima atestare documentară: 1373 (possessio Nyres) [4]; 1385 (Danfalva) [5].

Etimologie

Etimologia numelui localității: din n. grup dragomirești < n. fam. Dragomir (< sl. Dragomir) + suf. -ești.[6]

Demografie




Componența etnică a orașului Dragomirești

     Români (96,99%)

     Alte etnii (0,13%)

     Necunoscută (2,89%)



Componența confesională a orașului Dragomirești

     Ortodocși (93,41%)

     Greco-catolici (2,76%)

     Alte religii (0,76%)

     Necunoscută (3,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Dragomirești se ridică la 3.154 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.213 locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,99%), iar pentru 2,89% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%), cu o minoritate de greco-catolici (2,76%), iar pentru 3,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Politică și administrație

Orașul Dragomirești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Țiplea​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal3      
Alianța pentru Unirea Românilor1      
Uniunea Salvați România1      
Partidul Mișcarea România Suverană1      
Partidul Mișcarea Populară1      

Obiective turistice

  • "Muzeul Țărăncii Române" din Dragomirești. Clădirea adăpostește mai multe obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o dădeau copiilor la căsătorie, costume populare tradiționale, cuptor, obiecte de tors lâna și multe altele. Acesta se află pe drumul principal.
  • Valea Izei și Dealul Solovan (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000).

Manifestări tradiționale locale

  • Festivalul primăverii Câte flori pe Iza-n sus (luna aprilie).

Arii naturale protejate (de interes național)

Personalități

  • Alecsiu Dragomir (1875-1940), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918
  • Ioan Bud (1880-1950), ministrul Finanțelor din Ungaria între 1924-1928
  • Ion Burnar (1947-2010), poet, publicist; membru al Uniunii Scriitorilor. Laureat cu Premiul Editurii Eminescu (1981) și Premiul pentru cel mai valoros volum de debut al anului (1983) al Uniunii Scriitorilor pentru vol. Memorandum liric (1982). Alte volume: Viața la țară cu și fără Tănase Scatiu (1982), Gâlceava scopului cu mijloacele (1998), Aici provincialul... aștept metropolitanii (2000) etc.
  • Ion Zubașcu (1948-2011), poet. Vol. Gesturi și personaje (1982), premiu pentru debut al Editurii Albatros; Omul de cuvânt (1991), Întoarcerea lui Dumnezeu... (1995), Omul disponibil (1999) etc.
  • Vasile Bizău (n. 1969), episcop greco-catolic de Maramureș.

Vezi și

Legături externe

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Legea 332/8 iulie 2004” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Elisabeta Dobozi-Faiciuc, Dragomirești, străveche vatră maramureșeană, Cluj-Napoca, Editura Dragoș-Vodă, 1998, pag. 24.
  5. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  6. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .