Județul Maramureș

Maramureș
—  Județ  —
Drapel Stemă
Maramureș (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 47°40′22″N 24°00′18″E ({{PAGENAME}}) / 47.672777777778°N 24.005°E
Țară	România
Regiune	Nord-Vest
SIRUTA	243
Atestare	1925
Reședință	Baia Mare
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- președinte al Consiliului Județean Maramureș​	Ionel-Ovidiu Bogdan​  (PNL, 2020)
- Prefect	Vasile Moldovan
Suprafață
- Total	6,304 km²
Populație (2011)
- Total	461,291 locuitori
- Densitate	73,2 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	62
Localități înfrățite
- Panevėžys	Lituania
- Panevėžio miesto savivaldybė]	Lituania
Indicativ autovehicule	MM
Locul după populație	16
Prezență online
http://www.cjmaramures.ro/ GeoNames OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Maramureș indicat
Modifică date / text

Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis Marmarosch) este un județ format din teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Transilvania și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Maramureș (interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Baia Mare.

Județul este format din 76 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 11 orașe și 63 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Maramureș.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație	Imagine
Municipii și orașe
	Baia Mare	municipiu reședință de județ	123.738
	Sighetu Marmației	municipiu	37.640
	Baia Sprie	oraș	15.476
	Borșa	oraș	27.611
	Cavnic	oraș	4.976
	Dragomirești	oraș	3.213
	Seini	oraș	8.987
	Săliștea de Sus	oraș	4.893
	Târgu Lăpuș	oraș	11.744
	Tăuții-Măgherăuș	oraș	7.136
	Ulmeni	oraș	7.270
	Vișeu de Sus	oraș	15.037
	Șomcuta Mare	oraș	7.565
Comune
	Ardusat	comună	2.738
	Ariniș	comună	1.084
	Asuaju de Sus	comună	1.441
	Bicaz	comună	1.124
	Bistra	comună	4.174
	Bocicoiu Mare	comună	3.818
	Bogdan Vodă	comună	3.208
	Boiu Mare	comună	1.131
	Botiza	comună	2.717
	Budești	comună	3.055
	Bârsana	comună	4.474
	Băiuț	comună	2.340
	Băița de sub Codru	comună	1.871
	Băsești	comună	1.452
	Cernești	comună	3.741
	Cicârlău	comună	3.691
	Coaș	comună	1.402
	Coltău	comună	2.557
	Copalnic-Mănăștur	comună	5.673
	Coroieni	comună	2.219
	Cupșeni	comună	3.581
	Câmpulung la Tisa	comună	2.485
	Călinești	comună	3.178
	Desești	comună	2.341
	Dumbrăvița	comună	4.372
	Fărcașa	comună	4.015
	Giulești	comună	3.113
	Groși	comună	2.857
	Groșii Țibleșului	comună	2.095
	Gârdani	comună	1.151
	Ieud	comună	4.318
	Leordina	comună	2.547
	Lăpuș	comună	3.709
	Mireșu Mare	comună	4.766
	Moisei	comună	9.264
	Oarța de Jos	comună	1.243
	Ocna Șugatag	comună	3.853
	Oncești	comună	1.549
	Petrova	comună	2.525
	Poienile Izei	comună	940
	Poienile de sub Munte	comună	10.073
	Recea	comună	6.000
	Remetea Chioarului	comună	2.834
	Remeți	comună	3.040
	Repedea	comună	4.716
	Rona de Jos	comună	1.776
	Rona de Sus	comună	3.855
	Rozavlea	comună	3.085
	Ruscova	comună	5.541
	Sarasău	comună	2.238
	Satulung	comună	5.837
	Strâmtura	comună	3.652
	Suciu de Sus	comună	3.868
	Săcel	comună	3.500
	Săcălășeni	comună	2.299
	Sălsig	comună	1.641
	Săpânța	comună	2.903
	Vadu Izei	comună	2.659
	Valea Chioarului	comună	2.025
	Vima Mică	comună	1.448
	Vișeu de Jos	comună	4.934
	Șieu	comună	2.348
	Șișești	comună	5.289

Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României. În perioada interbelică județul Maramureș cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a.

Celelalte părți care compun astăzi județul Maramureș, a făcut parte din județul Satu-Mare (inclusiv orasul Baia Mare), si județul Solnoc (Someș) din care făcea parte zona Țari Lăpușului.

După cel de-Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.

El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic).

Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafață de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș.

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrăv și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.

Datorită acestor bogății naturale, în județul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna) este inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”, alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat^[1].

Populația județului Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011.

Maramureș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică:^[2]

• Români - 374.488 sau 78,24%
• Maghiari - 32.613 sau 6,81%
• Ucraineni - 30.286 sau 6,43%
• Rromi - 12.211 sau 2,55%
• Germani (mai precis țipțeri și sași) - 1.054 sau 0,22%

Județul Maramureș este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Ionel-Ovidiu Bogdan​ de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[3]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	13
	Coaliția pentru Maramureș	10
	Partidul Mișcarea Populară	5
	Partidul PRO România	3
	Uniunea Salvați România	3

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.

Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogățiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de acest fel din țară.

• Arta tradițională a prelucrării lemnului
  • Poarta maramureșeană
  • Troița maramureșeană
  • Fusul cu zurgălăi
  • Pecetarul
• Arta vestimentară maramureșeană
• Arta culinară maramureșeană
• Arta coregrafică maramureșeană
• Arta interpretativă vocală
• Arta ceramicii

• Personalități din domeniul literaturii
  • Scriitori maramureșeni
  • Critici literari maramureșeni
  • Lingviști maramureșeni
  • Folcloriști maramureșeni

Graiul Maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza.

În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chiorean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, cu influențe majore din partea graiului maramureșean, in special in satele de pe Fisculaș (Chioar) și mai ales in Țara Lăpușului.

In Țara Lăpușului, se vorbește graiului maramureșean deoarece este considerata un fel de „arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde a împrumutat un lexic bogat, numeroase aspecte etnografice și un repertoriu folcloric apreciabil. La toate acestea se adaugă un fapt istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni.

Subgraiul codrenesc, vorbit in preponderenta in Țara Codrului, este influențat și de Graiul Crișean.

• Memorialul Sighet
• Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare
• Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
• Muzeul Florean
• Muzeul de Mineralogie Baia Mare
• Muzeul Memorial Sighetu Marmației
• Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare

Castelul Apaffi Centrul istoric Baia Mare Centrul istoric Sighetu Marmației Turnul Ștefan din Baia Mare Biserici de lemn din Maramureș Biserici de lemn din Lăpuș Biserici de lemn din Chioar Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus

Biserica reformată din Câmpulung la Tisa Biserica romano-catolică din Tăuții de Sus Cimitirul Vesel Mănăstirea Bârsana Mănăstirea Moisei Mănăstirea Piariștilor din Sighetu Marmației Mănăstirea Rohia Mănăstirea Săpânța-Peri

• Maramureș: Ghid turistic al județului, Ioan Nădișan, Octavian Bandula, Editura Sport-Turism, 1980
• Maramureș, Sandu Mendrea, Mircea Micu, Editura Sport-Turism, 1982
• Istoria Maramureșului, Alexandru Filipașcu, Editura "Gutinul", 1997
• Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea, Radu Popa, Adrian Ioniță, Editura Enciclopedică, 1997
• Românii și etniile din Maramureș: o istorie a multietnicismului, Vasile Gaftone, Editura Eurotip, 2010
• Maramureșul voievodal - spațiul ontologic originar al României, Vasile Chira, Editura „ASTRA Museum”, Sibiu, 2017.

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Maramureș
• Listă de comune din județul Maramureș
• Lista monumentelor istorice din județul Maramureș
• Lista rezervațiilor naturale din județul Maramureș

Materiale media legate de Maramureș la Wikimedia Commons

• Consiliul Județean Maramureș
• Prefectura Județului Maramureș
• Harta turistică a județului Maramureș Arhivat în 5 noiembrie 2020, la Wayback Machine.
• Site turistic al județului

Etnografie

• Antologie de folclor din Maramureș
• Istoria folcloristicii maramureșene
• Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Maramureș)

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Maramureș Reședința Baia Mare (123.738 loc.) Municipii Sighetu Marmației (37.640 loc.) Orașe Baia Sprie (15.476 loc.) · Borșa (27.611 loc.) · Cavnic (4.976 loc.) · Dragomirești (3.213 loc.) · Săliștea de Sus (4.893 loc.) · Seini (8.987 loc.) · Șomcuta Mare (7.565 loc.) · Târgu Lăpuș (11.744 loc.) · Tăuții-Măgherăuș (7.136 loc.) · Ulmeni (7.270 loc.) · Vișeu de Sus (15.037 loc.) Comune Ardusat · Ariniș · Asuaju de Sus · Băița de sub Codru · Băiuț · Bârsana · Băsești · Bicaz · Bistra · Bocicoiu Mare · Bogdan Vodă · Boiu Mare · Botiza · Budești · Călinești · Câmpulung la Tisa · Cernești · Cicârlău · Coaș · Coltău · Copalnic-Mănăștur · Coroieni · Cupșeni · Desești · Dumbrăvița · Fărcașa · Gârdani · Giulești · Groși · Groșii Țibleșului · Ieud · Lăpuș · Leordina · Mireșu Mare · Moisei · Oarța de Jos · Ocna Șugatag · Oncești · Petrova · Poienile de sub Munte · Poienile Izei · Recea · Remetea Chioarului · Remeți · Repedea · Rona de Jos · Rona de Sus · Rozavlea · Ruscova · Sarasău · Satulung · Săcălășeni · Săcel · Sălsig · Săpânța · Strâmtura · Suciu de Sus · Șieu · Șișești · Vadu Izei · Valea Chioarului · Vima Mică · Vișeu de Jos Sate Sate din județul Maramureș

v • d • m Împărțirea administrativă a României Macroregiuni Regiuni Județe Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea 4 Nord-Vest Centru Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu Nord-Est Sud-Est Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui Brăila Buzău Constanța Galați Tulcea Vrancea Sud-Muntenia București-Ilfov Argeș Călărași Dâmbovița Giurgiu Ialomița Prahova Teleorman București Ilfov Sud-Vest Oltenia Vest Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș