Drapelul unificării coreene

În lumea de astăzi, Drapelul unificării coreene a devenit un subiect de interes care generează dezbateri și discuții în diferite domenii. Odată cu trecerea timpului, Drapelul unificării coreene a căpătat relevanță în societate și impactul său a fost remarcat în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine până în prezent, Drapelul unificării coreene a suferit transformări semnificative care i-au marcat evoluția și dezvoltarea. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Drapelul unificării coreene, analizând influența acestuia în diverse contexte și examinând importanța sa în lumea contemporană.



Drapelul unificării coreene
Drapelul unificării coreene
Proporții2:3
Adoptat1991 (1991)
DesenSiluetă albastră plină a Peninsulei Coreene, inclusiv insulele Jeju și Ulleung, pe un fundal alb.
Drapelul unificării coreene
Hangul통일기, 한반도기, 조선반도기
Hanja統一旗, 韓半島旗, 朝鮮半島旗
Romanizarea RevizuităTong-ilgi, Hanbandogi, Joseonbandogi
McCune–ReischauerT'ongilgi, Hanbandogi, Chosŏnbandogi

Drapelul unificării coreene este un drapel creat pentru a reprezenta toată Coreea, atunci când Coreea de Nord și de Coreea de Sud participă ca o singură echipă într-o competiție sportivă. Fundalul este alb, iar centrul, în albastru, este reprezentat de o siluetă a Peninsulei Coreene, incluzând Insula Jeju în sud-vest și Rocile Liancourt în est, adăugate în 2006.[1]

Utilizare în domeniul sportului

Prima utilizare a steagului a fost în 1991, când cele două țări au concurat împreună, cu o singură echipă, la al 41-lea Campioanat Mondial de Tenis de Masă. Echipele celor două țări au defilat în deschiderea Jocurilor Olimpice de vară din 2000 împreună, sub drapelul unificării coreene.

Referințe

Vezi și

Legături externe