În lumea de astăzi, Drapelul unificării coreene a devenit un subiect de interes care generează dezbateri și discuții în diferite domenii. Odată cu trecerea timpului, Drapelul unificării coreene a căpătat relevanță în societate și impactul său a fost remarcat în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine până în prezent, Drapelul unificării coreene a suferit transformări semnificative care i-au marcat evoluția și dezvoltarea. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Drapelul unificării coreene, analizând influența acestuia în diverse contexte și examinând importanța sa în lumea contemporană.
![]() | |
Proporții | 2:3 |
Adoptat | 1991 |
Desen | Siluetă albastră plină a Peninsulei Coreene, inclusiv insulele Jeju și Ulleung, pe un fundal alb. |
Drapelul unificării coreene | |
Hangul | 통일기, 한반도기, 조선반도기 |
---|---|
Hanja | 統一旗, 韓半島旗, 朝鮮半島旗 |
Romanizarea Revizuită | Tong-ilgi, Hanbandogi, Joseonbandogi |
McCune–Reischauer | T'ongilgi, Hanbandogi, Chosŏnbandogi |
Modifică text ![]() |
Drapelul unificării coreene este un drapel creat pentru a reprezenta toată Coreea, atunci când Coreea de Nord și de Coreea de Sud participă ca o singură echipă într-o competiție sportivă. Fundalul este alb, iar centrul, în albastru, este reprezentat de o siluetă a Peninsulei Coreene, incluzând Insula Jeju în sud-vest și Rocile Liancourt în est, adăugate în 2006.[1]
Prima utilizare a steagului a fost în 1991, când cele două țări au concurat împreună, cu o singură echipă, la al 41-lea Campioanat Mondial de Tenis de Masă. Echipele celor două țări au defilat în deschiderea Jocurilor Olimpice de vară din 2000 împreună, sub drapelul unificării coreene.