Eugenia Bădulescu

În articolul următor vom explora subiectul interesant al Eugenia Bădulescu, care a captat atenția academicilor, profesioniștilor și entuziaștilor deopotrivă. De la apariția sa, Eugenia Bădulescu a jucat un rol crucial în diverse aspecte ale societății, de la impactul său asupra economiei până la influența sa asupra culturii populare. Pe parcursul articolului, vom arunca o privire mai atentă asupra diferitelor aspecte ale Eugenia Bădulescu, de la origine până la evoluția sa în timp. În plus, vom analiza rolul pe care îl joacă Eugenia Bădulescu în lumea de astăzi și relevanța sa pentru viitor. Pregătește-te să te scufunzi în lumea fascinantă a lui Eugenia Bădulescu și să descoperi tot ce are de oferit această temă!

Eugenia Bădulescu
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Giurgiu, Vlașca, România Modificați la Wikidata
Decedată (87 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Eugenia Bădulescu (n. , Giurgiu, Vlașca, România – d. , Paris, Franța) a fost o actriță română de teatru și film, născută la Giurgiu și decedată la Paris.[3]

Educație

A urmat studii de actorie la Conservatorul Dramatic din București, la clasa profesoarei Maria Filotti, fiind colegă de generație cu Raluca Zamfirescu, Irina Răchițeanu și Corina Constantinescu.[4] A absolvit în 1942.[5]

Carieră

După absolvire, profesorul său Victor Ion Popa a angajat-o la Teatrul Marcă și Lumină în 1943, apoi s-a transferat la Compania „Colorado” condusă de Grigore Vasiliu Birlic în 1944.[6]

În 1949 a jucat pe scena Teatrului Național din București în Gaițele de Al. Kirițescu, alături de Maria Filotti și Sonia Cluceru.[7]

Între anii 1950-1960 a făcut parte din trupa Studioului de Film „Constantin Nottara”.[5]

Piese de teatru

  • Șoc la mezanin - Teatrul „Constantin Nottara”, București
  • Nepotul Domnului Prefect - Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 1950
  • Micii burghezi - Teatrul Mic și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 1952
  • Steaua fără nume - Teatrul Mic, București, 1953, 1956
  • Nepoții gornistului - Teatrul Mic și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 1953
  • Steaua Seviliei - Teatrul Mic, București
  • Lumina de la Ulmi - rolul principal în piesa de debut a lui Horia Lovinescu, 1954
  • Nota zero la purtare - Teatrul Mic, București, 1956
  • Cauțiunea - Teatrul Mic, București, 1956
  • Meșterul Manole - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1967
  • Frumoasa duminică de septembrie - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1968
  • Ce scurtă e vara - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1969
  • Crimă și pedeapsă - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1970
  • Adio, Charlie - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1971
  • Fântâna Blanduziei - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1971
  • Gaițele - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1971
  • Dilema - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1975
  • Barbarii - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1976
  • Familia Tớt - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1978
  • Contratimp - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1978
  • Noaptea umbrelor - Teatrul „Constantin Nottara”, București, 1980

Filmografie

Distincții

  • Ordinul Muncii clasa a III-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[8]

Note

  1. ^ „Eugenia Bădulescu”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ „Eugenia Bădulescu”, Internet Movie Database, accesat în  
  3. ^ Eugenia Badulescu, geni_family_tree 
  4. ^ „Cu ochii deschişi sau IRINA RĂCHIŢEANU-ŞIRIANU – Teatrul Azi”. Accesat în . 
  5. ^ a b Ștefan, Elena (). Asalt spre crestele destinului - dicționarul personalităților giurgiuvene. Editura Cronos. p. 22. 
  6. ^ Massoff, Ioan (). Istoria Teatrului, vol. 8. Editura Minerva. p. 104; 261-262. 
  7. ^ Enache, Constantin (). Municipiul Giurgiu - compendiu monografic. Editura Universul Familiei. p. 550. 
  8. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 143.

Legături externe