Eugenia Babad
În articolul de astăzi, vom vorbi despre Eugenia Babad. Acest subiect este de maximă importanță în societatea de astăzi, deoarece are un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De-a lungul anilor, Eugenia Babad a fost subiect de dezbateri, cercetări și discuții, demonstrându-și relevanța în diferite domenii. Prin urmare, este esențial să înțelegem temeinic ce este Eugenia Babad și cum ne influențează viața de zi cu zi. Prin acest articol ne propunem să analizăm în detaliu diferitele fațete ale Eugenia Babad, istoria sa, impactul său asupra societății și posibilele soluții sau propuneri de abordare a acestei probleme.
| Eugenia Babad | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Bălți, gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
| Decedată | (86 de ani) București, România |
| Cetățenie |  Republica Moldova |
| Ocupație | cântăreață de operă |
| Activitate | |
| Tipul de voce | mezzo-soprană |
| Instrument(e) | voce |
| Premii | Ordinul Meritul Cultural |
Modifică date / text  | |
Eugenia Babad (Babad-Ciuculescu; n. 3 mai 1900, Bălți – d. 26 decembrie 1986, București) a fost o cântăreață de operă română (mezzo-soprană).
Și-a făcut studiile la Conservatorul Popular Moldovenesc din Chișinău în anii 1919–1921,cu Nikolay Kedrov (1871-1940), după care a plecat la Paris și Viena pentru a-și consolida cunoștințele.[1] A făcut licență în drept la Moscova în 1924.
A debutat pe scena Operei Române din București în anul 1925, jucând rolul Doicăi în opera Boris Godunov de Modest Musorgski. Continuă să activeze la Opera Română în intervalele de ani 1925–1927 și 1930–1946. A avut turnee la Berlin, Paris, Roma, Varșovia. Repertoriul său include operele:
- Cneazul Igor de Aleksandr Borodin
- Faust de Charles Gounod
- Madame Butterfly de Giacomo Puccini
- Lucia di Lammermour de Gaetano Donizetti
- Rigoletto, Trubadurul, Bal mascat de Giuseppe Verdi
- Cavalerul rozelor, Salomeea de Richard Strauss
- Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni
Eugenia Babad a colaborat cu dirijorii Bruno Walter, Umberto Pessione, Alfred Allessandrescu, Egizio Massini, pianiștii Theodor Rogalski, Rodica Sutzu, Radu Negreanu, soliștii Lidia Lipkovski, Mircea Lazăr, Maria Snejina, Lidia Babici, Jean Athanasiu, Sigismund Zalevschi, Lote Tehman ș.a.
În 1946, a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural”.
Bibliografie
- Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. p. 30.
- Mincu, M.; Mironescu, E. (). Dicționar Mondofemina. Vol. I. București.
- Cosma, V. (). Interpreți din România. Vol. I (A-F). București.
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România: de ieri și de azi. Meronia. p. 53.