În lumea contemporană, Ferenc Erkel a căpătat o relevanță neobișnuită, care a afectat diverse aspecte ale societății. De la apariția sa, Ferenc Erkel a generat dezbateri, controverse și schimbări semnificative în diferite domenii, de la cultură la economie. Influența sa s-a răspândit la nivel global, atrăgând atenția specialiștilor, cercetătorilor și publicului larg. În acest articol, vom explora impactul Ferenc Erkel asupra societății de astăzi, analizând implicațiile sale și reflectând asupra rolului său în lumea modernă.
Ferenc Erkel | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] ![]() Jula, Békés, Ungaria[6][7] ![]() |
Decedat | (82 de ani)[1][2][8] ![]() Budapesta, Austro-Ungaria[9][6] ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Kerepesi ![]() |
Căsătorit cu | Adler Adél (–) ![]() |
Copii | Erkel Sándor Erkel Gyula Erkel László Erkel Elek Erkel Lajos ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | dirijor compozitor șahist profesor de muzică pianist ![]() |
Limbi vorbite | limba maghiară[2][10] ![]() |
Studii | Academia de muzică Franz Liszt din Budapesta ![]() |
Gen muzical | operă ![]() |
Instrument(e) | pian ![]() |
Discografie | |
Înregistrări notabile | Himnusz Hunyadi László ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Ferenc Erkel (în maghiară Erkel Ferenc pronunție în maghiară , în germană Franz Erkel; n. , Jula, Békés, Ungaria – d. , Budapesta, Austro-Ungaria) a fost compozitor, dirijor și pianist maghiar. Este considerat părintele operei maghiare, scrisă în principal pe teme istorice, operele sale fiind încă interpretate adesea în Ungaria. A compus, de asemenea, muzica imnului național al Ungariei, Himnusz, adoptat în 1844. A murit la Budapesta.
Poemul conține opt strofe, dar este redus la prima în cadrul evenimentelor oficiale.
Doamne, binecuvântează-l pe maghiar
Cu bunăvoie, cu belșug,
Întinde asupra-i braț păzitor,
Dacă se luptă cu cei potrivnici lui;
De soarta rea el este mistuit demult,
Adu asupra-i un an vesel,
A ispășit deja acest popor
Trecut și viitor!
Ferenc Erkel s-a născut la Gyula, într-o familie de șvabi dunăreni, fiind fiul lui Joseph Erkel, muzician. Mama sa a fost Klára Ruttkay din Ungaria. Libretele primelor sale trei opere au fost scrise de Béni Egressy. Pe lângă operele sale, pentru care este cel mai bine cunoscut, a scris piese pentru pian și cor, precum și o maiestuoasă Uvertură de sărbătoare. L-a întâlnit pe Hector Berlioz cu melodia Marșul Rákóczi, pe care Berlioz a folosit-o în Damnarea lui Faust. [11]
A condus Orchestra Filarmonicii din Budapesta (fondată în 1853). De asemenea, a fost director și profesor de pian al Academiei de Muzică din Ungaria până în 1886. În 1884 a fost deschisă Opera Ungară de Stat din Budapesta, devenind directorul muzical al acesteia.
În 1839, s-a căsătorit cu Adél Adlers. Patru dintre fiii lui au participat la compunerea operelor sale ulterioare: Gyula (4 iulie 1842, Pest – 22 martie 1909, Újpest), Elek (2 noiembrie 1843, Pest – 10 iunie 1893, Budapesta), László (9 aprilie 1844, Pest – 3 decembrie 1896, Pozsony / Bratislava) și Sándor (2 ianuarie 1846, Pest – 14 octombrie 1900, Békéscsaba).
|titlelink=
(ajutor)