Fetele Didinei
În lumea de astăzi, Fetele Didinei continuă să fie un subiect de mare relevanță și interes pentru un sector mare al populației. De-a lungul timpului, Fetele Didinei a reușit să rămână în centrul atenției cadrelor universitare, profesioniștilor și amatorilor, demonstrându-și importanța și impactul în diferite zone ale societății. De-a lungul istoriei, Fetele Didinei a făcut obiectul a numeroase studii, dezbateri și reflecții, ceea ce a contribuit la îmbogățirea cunoștințelor pe această temă. În acest articol, vom explora câteva aspecte cheie legate de Fetele Didinei, cu scopul de a aprofunda în sensul său, evoluția și relevanța sa astăzi.
| Fetele Didinei | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | Victor Eftimiu |
| Gen | comedie |
| Ediția originală | |
| Data publicării | 1968 |
| Limbă originală | română |
| Țara premierei |  România |
| Personaje | |
| |
Modifică date / text  | |
Fetele Didinei este o piesă de teatru de comedie din 1968 a autorului român Victor Eftimiu. Autorul o caracterizează ca fiind „o piesă vioaie despre trecuta burghezie bucureșteană” și pe care a scris-o „în perioada naționalizării”.[1] Finalul a fost schimbat de mai multe ori de către scriitor, deoarece acesta dorea „să constituie o surpriză, să aibă haz (dar) și o morală adecvată”.
La Teatrul Național Cluj-Napoca a avut premiera la 25 februarie 1971, în regia lui Victor Tudor Popa și George Gherasim.
Prezentare
Piesa de teatru prezintă relația dintre Didina și cele trei fete ale sale: Zoie, Aglaie și Pica. Povestea începe în anul 1947, la parterul unei vile elegante din Parcul Filipescu din București, aceasta fiind doar una dintre casele soților Alboteanu. Didina este soția colonelului Sache Alboteanu, cel care a furat de la intendență o sumă mare de bani, avere pe care Didina i-a păpat-o. Pentru ca să nu le fie naționalizată vila, Didina le aduce pe cele trei fiice ale sale să locuiască împreună, dar cum acestea nu s-au înțeles niciodată, încurcăturile se țin lanț... După mai multe procese cu sora sa, Gherghina bastarda, Didina pierde vila deoarece la tribunal a declarat că are doar 45 de ani și conform actului de deces, tatăl Didinei era mort cu trei ani înainte ca aceasta să se nască.
Personaje
- Didina Alboteanu, soția colonelului
- Sache Alboteanu, colonel de administrație și pensionar
- Zoie, o fată a Didinei
- Aglaie, o fată a Didinei
- Pica, o fată a Didinei
- Gherghina, sora Didinei
- Fănică Stănescu
- State Voileanu
Ecranizări
- 1986 - Fetele Didinei - adaptare radiofonică și regia artistică de Dan Puican, cu Stela Popescu, George Constantin, Dana Dogaru, Rodica Popescu Bitănescu, Tania Filip, Dorina Lazăr, Șerban Celea și Candid Stoica.[2]
- Fetele Didinei - adaptare radiofonică și regia artistică de Florian Călin, cu Draga Olteanu-Matei, Alexandru Giugaru, Mihaela Dumbravă, Vasilica Tastaman, Valeria Seciu, Octavian Cotescu, Sorin Gheorghiu, Virgina Stângaciu.[3]
Referințe și note
- ^ «Fetele Didinei» și unele... ofuri Arhivat în , la Wayback Machine., de Victor Eftimiu, Revista Teatrul, nr. 11 (anul XV), noiembrie 1970 Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Teatrul Naţional Radiofonic, tnr.srr.ro
- ^ „Pagini din dramaturgia lui Victor Eftimiu – Invitațiile Thaliei cu Alex Aciobăniței (8.12.2014)”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
- Virgil Brădățeanu - Comedia în dramaturgia românească, Editura Minerva, 1970, pag. 341; 352
Legături externe
- Fetele Didinei, Teatrul Național Cluj-Napoca
- Un virtuoz al discursului scenic Arhivat în , la Wayback Machine., de Florin FAIFER
Vezi și
Lucrări de Victor Eftimiu (1889-1972) | ||
|---|---|---|
| Teatru |
|  |
| Volume de versuri |
| |
| Romane |
| |
| Volume de memorii |
| |
| Ecranizări |
| |