Grigore Cobălcescu

În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Grigore Cobălcescu, aprofundând în importanța și relevanța sa în diferite contexte. În acest sens, vom analiza impactul și influența acesteia asupra societății contemporane, precum și evoluția ei în timp. În plus, vom examina diferitele perspective și opinii care există în jurul Grigore Cobălcescu, cu scopul de a oferi o viziune amplă și completă asupra acestui subiect. De la origini până la starea sa actuală, acest articol va aborda Grigore Cobălcescu din mai multe unghiuri, oferind cititorului o înțelegere cuprinzătoare și îmbogățitoare a acestuia. Fără îndoială, acesta este un subiect fascinant care merită să fie explorat în detaliu.

Pagina „Cobălcescu” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cobălcescu (dezambiguizare).
Grigore Cobălcescu
Date personale
Născut22 septembrie 1831
Iași, Principatul Moldovei
Decedat21 mai 1892 (61 de ani)
Iași, România
ÎnmormântatCimitirul „Eternitatea” din Iași Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiegeolog, paleontolog
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materSorbonne Universitatea din Paris  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruPrima lucrare românească de geologie Calcarul de la Răpidea
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Grigore Cobălcescu

Grigore Cobălcescu (n. , Iași, Moldova – d. , Iași, România) a fost un geolog și paleontolog român, membru titular al Academiei Române din 1886. Este considerat creatorul școlii românești de geologie și întemeietorul cercetărilor geofizice din România.[2]

Grigore Cobălcescu a fost primul profesor de geologie și mineralogie la Universitatea din Iași. A elaborat prima lucrare românească de geologie, Calcarul de la Răpidea (1862) dedicată fosilelor din rezervația geologică și paleontologică Repedea de lângă Iași.

Insula Cobălcescu din arhipelagul Palmer (în Antarctica, la granița dintre oceanele Pacific și Atlantic) îi poartă numele.[3] Numele a fost propus de Emil Racoviță, în timpul expediției sale pe vasul Belgica.

Note

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ Grigore Cobălcescu, geolog și paleontolog
  3. ^ „SCAR-MarBIN Portal”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe