Ion Stoian

În lumea de astăzi, Ion Stoian este un subiect sau o persoană care a câștigat o mare relevanță datorită repercusiunilor sale de impact în diferite zone ale societății. Fie la nivel politic, social, economic sau cultural, Ion Stoian a captat atât atenția experților, cât și a cetățenilor, generând o dezbatere intensă în jurul său. Influența sa se extinde la nivel global, provocând schimbări semnificative care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Întrucât Ion Stoian continuă să fie subiect de interes și cercetare, este crucial să se analizeze în detaliu implicațiile și consecințele sale pentru a înțelege mai bine importanța sa astăzi. În acest articol, vom aprofunda în fenomenul Ion Stoian, explorând originile, evoluția și proiecțiile viitoare pentru a face lumină asupra adevăratului său sens și amploare.

Ion Stoian
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Telega, România Modificați la Wikidata
Decedat2012 (84 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Ministru al Afacerilor Externe Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deIoan Totu
Succedat deSergiu Celac
Ambasador al României în Albania Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Modificați la Wikidata
Deputat în Marea Adunare Națională Modificați la Wikidata
Partid politicPCR  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ion Stoian (n. , Telega, Prahova, România – d. 2012) a fost un lider comunist român, care a îndeplinit funcțiile de membru al CPEX al PCR și de ministru de externe. Ion Stoian a decedat în 2012.[2]

Biografie

Ion Stoian s-a născut la data de 28 noiembrie 1927, în comuna Telega din județul Prahova. A avut parte de o pregătire modestă, urmând o școală profesională unde a obținut calificarea de strungar. A studiat apoi la Facultatea Muncitorească (1949-1951), la Institutului de Relații Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Partid „Ștefan Gheorghiu” (1955-1959) și la Academia de Studii Economice din București (cursuri la fără frecvență).

A avansat în cadrul conducerii Partidului Comunist Român de la postul de simplu instructor, la cele de șef de sector, adjunct șef al Secției de Propagandă (1959-1965) și șef al Secției literatură și artă de pe lângă C.C. al P.C.R. (1965-1968). A îndeplinit apoi funcțiile de membru în cele mai înalte foruri ale conducerii de partid și de stat: deputat în Marea Adunare Națională, membru în Comitetul Central și membru supleant în Comitetul Politic Executiv al PCR, funcții pe care le-a deținut până la Revoluția din decembrie 1989.

Conducerea PCR l-a desemnat pentru a ocupa și funcții administrative cum ar fi: rector al Academiei de Partid „Ștefan Gheorghiu” (1968-1971), ambasador în Albania (1971-1978), președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Constanța (1979-1983), adjunct al ministrului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale (7 aprilie 1979 - 22 noiembrie 1985), secretar cu probleme internaționale al C.C. al P.C.R. (21 martie 1984 - 3 noiembrie 1989). În ultima perioadă a regimului comunist în România, Ion Stoian a fost ministru de externe (3 noiembrie - 22 decembrie 1989).

După Revoluția din decembrie 1989, Ion Stoian a fost arestat, judecat și condamnat la 14 ani de închisoare pentru complicitate la omor deosebit de grav. După ce fusese eliberat, din când în când, câte 3 sau 6 luni, pe motive de boală, a fost grațiat în martie 1994 de către președintele Ion Iliescu.

Într-un interviu din anul 2003, Ion Stoian declara că nu se simte reprezentat de nici un partid, considerând că actuala clasă politică este o "gașcă" și că în guvernele post-decembriste au fost numiți mulți incapabili pe care îi mazilise Ceaușescu pentru incompetență [3].

Distincții

  • Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Partidului Comunist din România, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[4]
  • Medalia comemorativă „A 40-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă” (20 august 1984) „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”[5]

Note

  1. ^ Cristina Diac, Ion Stoian (1927 - 2012) (în engleză), accesat în  
  2. ^ Diac, Cristina (), Ion Stoian (1927 - 2012) (în Romanian), XXIX (1-2), Arhivele Totalitarismului, ISSN 1221-6917 
  3. ^ Gardianul, 9 iunie 2003 - Supraviețuitorii fostului CPEx, între huzur și anonimat
  4. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 339 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 159.
  5. ^ Decretul prezidențial nr. 166 din 20 august 1984 privind conferirea medaliei comemorative „A 40-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XX, nr. 67, Partea I, miercuri 22 august 1984, p. 2.

Bibliografie

  • Stan Stoica (coord.) - Dictionar biografic de istorie a României (Ed. Meronia, București, 2008)