Județul Orhei (Gubernia Basarabia)
În lumea de astăzi, Județul Orhei (Gubernia Basarabia) a câștigat o relevanță neobișnuită în societate. Fie datorită impactului său asupra economiei, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în domeniul științific, Județul Orhei (Gubernia Basarabia) s-a dovedit a fi un subiect de interes pentru oameni de toate vârstele și mediile. De-a lungul istoriei, Județul Orhei (Gubernia Basarabia) a jucat un rol crucial în evoluția umanității, marcând repere semnificative care au modelat cursul civilizației. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Județul Orhei (Gubernia Basarabia) și impactul său în diferite domenii, analizând relevanța sa în contextul actual și proiectând influența sa în viitor.
| Județul Orhei | |||
| — uezd al Imperiului Rus — | |||
| |||
| Țară |  Imperiul Rus | ||
|---|---|---|---|
| Gubernie | Gubernia Basarabia | ||
| Fondare | 29 februarie 1828 | ||
| Reședință | Orhei | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 4,133 km² | ||
| Populație | |||
| - Total | 213.478 locuitori | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Județul Orhei (în rusă Оргеевский уезд) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Basarabia ca parte a Imperiului Rus, constituită în 1828. Centrul administrativ al județului a fost orașul Orhei. Populația județului era de 213.478 locuitori (în 1897).
Geografie
Județul Orhei ocupa o suprafață de 4.133 km² (3.632 verste). La nord se mărginea cu județul Soroca, la est cu fluviul Nistru și gubernia Podolia, iar la vest și sud-vest cu județele Bălți și Chișinău.
Teritoriul său se află inclus în prezent în raioanele Călărași, Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești din Republica Moldova.
Populație
La recensământul populației din 1897, populația județului Orhei era de 213.478 locuitori, din care:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni | 166.218 | 77,9% |
| Evrei | 26.680 | 12,5% |
| Maloruși (ucraineni) | 11.887 | 5,6% |
| Velicoruși (ruși) | 5.668 | 2,6% |
| Țigani | 1.609 | 0,7% |
| Polonezi | 573 | 0,3% |
| Germani | 218 | 0,1% |
| Armeni | 197 | |
| Greci | 145 | |
| Bulgari | 98 | |
| alții | 185 |
Diviziuni administrative
În perioada anilor 1886[1]—1914[2] județul a fost împărțit în 15 voloste (ocoale):
- Volostul Bravicea (centru administrativ — Bravicea; populație — 5.073 de locuitori[1])
- Volostul Căzănești (c.a. — Căzănești; pop. — 6.520 loc.[1])
- Volostul Cinișeuți (c.a. — Cinișeuți; pop. — 8.676 loc.[1])
- Volostul Ciocîlteni (c.a. — Ciocîlteni; pop. — 8.593 loc.[1])
- Volostul Chiperceni (c.a. — Chiperceni; pop. — 4.947 loc.[1])
- Volostul Cobîlca (c.a. — Codreanca; pop. — 9.867 loc.[1])
- Volostul Criuleni (c.a. — Criuleni; pop. — 6.460 loc.[1])
- Volostul Hîrtopul Mare (c.a. — Hîrtopul Mare; pop. — 7.955 loc.[1])
- Volostul Izvoare (c.a. — Izvoare; pop. — 5.470 loc.[1])
- Volostul Isacova (c.a. — Isacova; pop. — 5.300 loc.[1])
- Volostul Rezina (c.a. — Rezina; pop. — 7.185 loc.[1])
- Volostul Sămășcani (c.a. — Sămășcani; pop. — 7.449 loc.[1])
- Volostul Susleni (c.a. — Susleni; pop. — 9.100 loc.[1])
- Volostul Telenești (c.a. — Telenești; pop. — 12.114 loc.[1])
- Volostul Tuzara (c.a. — Călărași; pop. — 9.886 loc.[1])
Vezi și
Lectură suplimentară
- Ținutul Orheiului în secolele XV-XVI, Ludmila Bacumenco, Victor Spinei, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2006
