Județul Soroca (Gubernia Basarabia)
Acest articol va aborda subiectul Județul Soroca (Gubernia Basarabia), care a devenit din ce în ce mai relevant în societatea de astăzi. Din diferite perspective și contexte, Județul Soroca (Gubernia Basarabia) a devenit un punct de interes pentru lideri, cercetători, cadre universitare și publicul larg. De-a lungul istoriei, Județul Soroca (Gubernia Basarabia) a fost subiect de discuții și dezbateri, alimentând conversații și întrebări care au condus la progrese semnificative în diverse domenii. În acest sens, este esențial să aprofundăm în analiza lui Județul Soroca (Gubernia Basarabia), având în vedere impactul actual al acestuia și posibilele implicații viitoare pe care ne permite să le întrezărim. Astfel, acest articol va căuta să ofere o viziune cuprinzătoare și actualizată a Județul Soroca (Gubernia Basarabia), cu scopul de a promova o mai mare înțelegere și reflecție asupra acestui subiect atât de relevant în societatea contemporană.
| Județul Soroca | |||
| — uezd al Imperiului Rus — | |||
| |||
| Țară |  Imperiul Rus | ||
|---|---|---|---|
| Gubernie | Gubernia Basarabia | ||
| Fondare | 1836 | ||
| Reședință | Soroca | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 4.519 km² | ||
| Populație (1897) | |||
| - Total | 218.861 locuitori | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Județul Soroca (în rusă Сорокский уезд) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Basarabia ca parte a Imperiului Rus, constituită în 1836 din contul județului Iași. Centrul administrativ al județului a fost orașul Soroca. Populația județului era de 218.861 locuitori (în 1897).
Geografie
Juțețul Soroca ocupa o suprafață de 4.519 km² (3.917 de verste). La nord și nord-est se mărginea cu județul Hotin și gubernia Podolia, la sud cu județul Orhei, iar la sud-vest cu județul Bălți.
Teritoriul său se află inclus în prezent în raioanele Dondușeni, Drochia, Florești și Soroca din Republica Moldova.
Populație
La recensământul populației din 1897, populația județului Soroca era de 218.861 locuitori, din care:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni | 138.351 | 63,2% |
| Maloruși (ucraineni) | 35.094 | 16,0% |
| Evrei | 31.162 | 14,2% |
| Velicoruși (ruși) | 10.614 | 4,8% |
| Polonezi | 1.742 | 0,8% |
| Germani | 1.038 | 0,5% |
| Țigani | 452 | 0,2% |
| Armeni | 135 | |
| alții | 273 |
Diviziuni administrative
La 1912 județul era împărțit în 12 voloste (ocoale):[1]
- Volostul Arionești (centru administrativ – Arionești)
- Volostul Bădiceni (c.a. – Bădiceni)
- Volostul Climăuți (c.a. – Climăuți)
- Volostul Cotiujenii Mari (c.a. – Cotiujenii Mari)
- Volostul Gribova (c.a. – Gribova)
- Volostul Florești (c.a. – Florești)
- Volostul Ocolina (c.a. – Ocolina)
- Volostul Otaci (c.a. – Otaci)
- Volostul Pepeni (c.a. – Pepeni)
- Volostul Tîrnova (c.a. – Tîrnova)
- Volostul Vadul-Rașcov (c.a. – Vadul-Rașcov)
- Volostul Văscăuți (c.a. – Văscăuți)
De asemenea, județul a fost împărțit în 4 stanuri (subdiviziuni polițienești):
- 1 stan – Otaci.
- al 2-lea stan – Zgurița
- al 3-lea stan – Florești
- al 4-lea stan – Vadul-Rașcov.
