Județul Suceava

Suceava
—  Județ  —
Stemă
Suceava (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′N 25°46′E ({{PAGENAME}}) / 47.58°N 25.76°E
Țară	România
Regiune	Nord-Est
SIRUTA	332
Atestare	1925
Reședință	Suceava
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- președinte al Consiliului Județean Suceava​	Gheorghe Șoldan (PSD)
- Prefect	Alexandru Moldovan [1]
Suprafață
- Total	8,553 km²
Populație (2021)
- Total	Format:Increasse642.551 locuitori
- Densitate	75,12 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	30
Indicativ autovehicule	SV
Locul după populație	8
Prezență online
http://www.cjsuceava.ro/ GeoNames OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Suceava indicat
Modifică date / text

Suceava este un județ în nordul regiunii istorice și geografice Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava, unul dintre cele mai vechi orașe istorice ale României și una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei. Județul Suceava este al doilea cel mai mare județ al României ca suprafață după Județul Timiș, având o suprafață totală de 8.553 km². De asemenea, județul Suceava este al șaptelea județ ca populației în România cu o populație stabilă de 642.551 locuitori, conform recensământului din 2021 (amânat și efectuat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 în România), având o densitate a populației de 75 de locuitori pe kilometru pătrat.

Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, județul se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș din România.

Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Obcinele Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.

Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritorial-administrative:

• Ucraina la nord - Regiunea Cernăuți;
• La sud - județul Mureș (sud-vest), județul Harghita (sud) și județul Neamț (sud);
• Județul Botoșani la est și județul Iași la sud-est;
• Județul Maramureș la nord-vest și județul Bistrița-Năsăud la vest.

Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).

În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.

De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul Principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR).^[2]

În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna țarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Imperiului Habsburgic, mai târziu Imperiul Austriac respectiv Austro-Ungaria, să ocupe și să administreze acest teritoriu până în 1918.

În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (i.e., Județul Suceavei, literalmente în traducere din limba germană) creat de ocupanții austrieci.^[3] Ulterior în timpul Regatului României, a fost creat Ținutul Suceava care a existat între 1938 și 1940.

În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.^[4] Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii comuniste din decembrie 1989.

Județul Suceava - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea componență etnică:^[5]

Componența etnică a județului Suceava în 2011:

     Români (92,6%)

     Romi (1,91%)

     Ucraineni (inclusiv ruteni) (0,93%)

     Maghiari (0,3%)

     Polonezi (0,3%)

     Ruși lipoveni (0,27%)

     Germani (germani bucovineni, germani regățeni, țipțeri) (0,11%)

     Altă etnie (1,2%)

     Etnie necunoscută (3,65%)

Componența etnică a județului Suceava (compusă din fostele județe interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930:

     Români (64,6%)

     Germani (germani bucovineni și țipțeri) (12,46%)

     Evrei (6,88%)

     Ruteni (5,93%)

     Huțuli (3,3%)

     Maghiari (2,97%)

     Polonezi (1,95%)

     Ruși lipoveni (0,81%)

     Altă etnie (1,1%)

• Români - 92,6%
• Romi - 1,91%
• Ucraineni (inclusiv huțuli) - 0,93%
• Polonezi - 0,3%
• Ruși lipoveni - 0,27%
• Germani (germani bucovineni, țipțeri și germani regățeni) - 0,11%
• Alte comunități etnice - 0,2%
• Etnie necunoscută - 3,65%

Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (e.g., Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți, etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor^[7] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (e.g., Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți, etc).

Mănăstirea Putna

Mănăstirea Humor, (în dreapta) Turnul lui Vasile Lupu

Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini

Mănăstirea Bogdana din Rădăuți

Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.

Principalele atracții turistice ale județului sunt:

• Orașul Suceava cu fortificațiile sale medievale;
• Bisericile pictate din nordul Moldovei și mănăstirile lor, mai precis:
  • Mănăstirea Voroneț;
  • Mănăstirea Putna;
  • Mănăstirea Moldovița;
  • Mănăstirea Sucevița;
  • Mănăstirea Bogdana din Rădăuți;
  • Mănăstirea Humor;
  • Mănăstirea Arbore;
  • Mănăstirea Probota;
  • Mănăstirea Dragomirna;
• Mina de sare medievală de la Cacica (poloneză Kaczyka);
• Rețeaua de trenuri cu aburi cu ecartament îngust, Mocănița, construită în perioada austriacă, în comuna Moldovița și în alte zone rurale ale județului;
• Stațiunea Vatra Dornei;
• Orașele Rădăuți, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Siret.

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

• 
  Stema județului Suceava
• 
  Stema județului Suceava

Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri județeni și un președinte de consiliu județean.

În urma alegerilor locale din 2024, consiliul județean Suceava este prezidat de Gheorghe Șoldan de la Partidul Social Democrat (PSD), iar componența politică a consiliului județean (CJ) este următoarea:^[8]

În urma alegerilor locale din 2020, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:^[9]

În urma alegerilor locale din 2016, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Național Liberal (PNL), iar componența politică a consiliului județean (CJ), atunci cu 37 de consilieri județeni, a fost următoarea:

În urma alegerilor locale din 2012, Cătălin Nechifor de la Uniunea Social-Liberală (USL), reprezentând Partidul Social Democrat (PSD), a fost ales președintele consiliului județean (CJ) Suceava. De asemenea, consiliul județean Suceava a avut următoarea componență politică:

În urma alegerilor locale din 2008, consiliul județean Suceava a fost prezidat de Gheorghe Flutur de la Partidul Democrat Liberal (PDL), iar componența politică a consiliului județean (CJ) a fost următoarea:

Lista președinților consiliului județean din 1992:

• Lista președinților Consiliului Județean Suceava

Lista prefecților din 1990:

• Lista prefecților județului Suceava

Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație	Imagine
Municipii și orașe
	Câmpulung Moldovenesc	municipiu	16.722
	Fălticeni	municipiu	25.723
	Rădăuți	municipiu	23.822
	Suceava	municipiu reședință de județ	92.121
	Vatra Dornei	municipiu	14.429
	Broșteni	oraș	5.506
	Cajvana	oraș	6.901
	Dolhasca	oraș	10.298
	Frasin	oraș	5.876
	Gura Humorului	oraș	13.667
	Liteni	oraș	9.596
	Milișăuți	oraș	5.005
	Salcea	oraș	9.015
	Siret	oraș	7.976
	Solca	oraș	2.188
	Vicovu de Sus	oraș	13.308
Comune
	Adâncata	comună	4.032
	Arbore	comună	6.719
	Baia	comună	6.405
	Berchișești	comună	2.849
	Bilca	comună	3.583
	Bogdănești	comună	3.909
	Boroaia	comună	4.589
	Bosanci	comună	6.719
	Botoșana	comună	2.144
	Breaza	comună	1.512
	Brodina	comună	3.320
	Bunești	comună	2.348
	Burla	comună	2.111
	Bălcăuți	comună	3.070
	Bălăceana	comună	1.520
	Cacica	comună	3.712
	Calafindești	comună	2.549
	Capu Câmpului	comună	2.214
	Ciocănești	comună	1.384
	Ciprian Porumbescu	comună	1.840
	Comănești	comună	2.094
	Cornu Luncii	comună	6.614
	Coșna	comună	1.453
	Crucea	comună	1.833
	Cârlibaba	comună	1.717
	Dolhești	comună	3.502
	Dorna Candrenilor	comună	2.827
	Dorna-Arini	comună	2.841
	Dornești	comună	3.926
	Drăgoiești	comună	2.349
	Drăgușeni	comună	2.422
	Dumbrăveni	comună	7.480
	Dărmănești	comună	5.228
	Forăști	comună	4.451
	Frumosu	comună	3.220
	Frătăuții Noi	comună	5.736
	Frătăuții Vechi	comună	4.394
	Fundu Moldovei	comună	3.594
	Fântâna Mare	comună	2.237
	Fântânele	comună	4.848
	Grămești	comună	3.032
	Grănicești	comună	4.440
	Gălănești	comună	2.573
	Horodnic de Jos	comună	2.003
	Horodnic de Sus	comună	5.136
	Horodniceni	comună	3.283
	Hârtop	comună	2.269
	Hănțești	comună	3.607
	Iacobeni	comună	1.842
	Iaslovăț	comună	3.163
	Ilișești	comună	2.761
	Ipotești	comună	5.635
	Izvoarele Sucevei	comună	2.063
	Marginea	comună	8.552
	Mitocu Dragomirnei	comună	4.438
	Moara	comună	4.384
	Moldova-Sulița	comună	1.865
	Moldovița	comună	4.970
	Mușenița	comună	1.871
	Mălini	comună	6.306
	Mănăstirea Humorului	comună	3.233
	Ostra	comună	3.009
	Panaci	comună	2.159
	Poiana Stampei	comună	2.077
	Poieni-Solca	comună	1.629
	Pojorâta	comună	2.908
	Preutești	comună	6.725
	Putna	comună	3.569
	Pârteștii de Jos	comună	2.778
	Păltinoasa	comună	4.909
	Pătrăuți	comună	4.567
	Râșca	comună	5.052
	Rădășeni	comună	3.575
	Sadova	comună	2.285
	Satu Mare	comună	3.594
	Siminicea	comună	2.710
	Slatina	comună	4.821
	Straja	comună	5.094
	Stroiești	comună	3.304
	Stulpicani	comună	5.904
	Sucevița	comună	2.762
	Todirești	comună	5.259
	Udești	comună	7.566
	Ulma	comună	2.007
	Vadu Moldovei	comună	3.993
	Valea Moldovei	comună	3.838
	Vama	comună	5.426
	Vatra Moldoviței	comună	4.099
	Verești	comună	6.289
	Vicovu de Jos	comună	5.925
	Voitinel	comună	4.387
	Volovăț	comună	4.952
	Vulturești	comună	3.395
	Zamostea	comună	2.849
	Zvoriștea	comună	6.124
	Șaru Dornei	comună	3.972
	Șcheia	comună	9.577
	Șerbăuți	comună	2.847

• Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat
• Anca Simona Maierean, din comuna suceveană Comănești, care a devenit prima femeie din România care a zburat cu un avion supersonic militar, de tip MIG 21 Lancer.
• Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna
• Ion Nistor (1876-1962) – istoric, profesor universitar la Universitățile din Viena, Cernăuți și București, rector al Universității din Cernăuți, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaș al Partidului Național Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii și, în final, al Cultelor și Artelor.
• Dosoftei Barilă, cărturar , mitropolit , poet și traducător
• Ion Grămadă, scriitor
• Adolf Ludwig Staufe-Simiginowicz, scriitor
• Mircea A. Diaconu (n. 2 octombrie 1963, Boroaia, Suceava), critic literar, filolog, profesor universitar român la Universitatea „Ștefan cel Mare” , membru al Uniunii Scriitorilor din România și decan al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării al aceleași universiăți.
• Elena Greculesi, pictor
• Emanuel Diaconescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
• Norman Manea, scriitor
• Mircea Motrici, prozator, ziarist
• Ioan Nemeș, profesor, om de știință
• Frieda Wigder, profesor de chimie, director al Liceului "Petru Rareș", Suceava
• Dumitru Rusu, pictor
• Mircea Dăneasa, pictor
• Emil Satco, istoric
• Ion G. Sbiera, folclorist și istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române
• Alex Ștefănescu, critic literar
• Dimitrie Loghin, pictor, profesor
• Sofia Vicoveanca, cântăreață de muzică populară
• Elena Pădure – cântăreață de muzică populară
• Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853 - d. 6 iulie 1883), compozitor
• Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român, preot, membru titular al Academiei Române
• Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, pictor, grafician și pedagog
• Grigore Ursu, pictor și grafician
• George Löwendal, sau George (Baron de) Löwendal (1897-1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet, etc.
• Anca Parghel, cântăreață și profesoară de jazz
• Nicolae Labiș, poet născut în comuna Mălini
• IPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, (n. 12 decembrie 1955, Gheorghițeni, comuna Dorna Arini), Arhiepiscop al Tomisului, Decan al Facultății de Teologie Ortodoxă Constanța, doctor în teologie, profesor universitar, membru corespondent al "Academiei Oamenilor de Știință" din noiembrie 2003, ctitor al Mănăstirii "Acoperământul Maicii Domnului" din Gheorghițeni, comuna Dorna Arini. În decembrie 2002, a primit decorația "Steaua Romaniei in Grad de Cavaler"
• Dorin Goian, fotbalist
• Calinic Miclescu (1822-1886), Mitropolit al Moldovei și Mitropolit primat al Ungrovlahiei

• Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
• Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975

Portal România

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Suceava
• Listă de comune din județul Suceava
• Lista monumentelor istorice din județul Suceava
• Lista rezervațiilor naturale din județul Suceava
• Județul Suceava (interbelic)
• Galeria de steme și steaguri ale județului Suceava de pe Wikimedia Commons

Materiale media legate de Suceava la Wikimedia Commons

• Consiliul Județean Suceava
• Prefectura Județului Suceava