În lumea de astăzi, Lebădă de iarnă joacă un rol fundamental în diferite domenii ale societății. Fie la nivel personal, profesional sau social, Lebădă de iarnă a devenit din ce în ce mai relevant în timp. Influența sa este prezentă în luarea deciziilor, dezvoltarea de noi tehnologii, extinderea cunoștințelor și crearea de oportunități. În acest articol vom explora importanța lui Lebădă de iarnă și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne, analizând efectele sale și posibilele implicații pentru viitor. De asemenea, vom lua în considerare și perspectivele multiple care există în jurul Lebădă de iarnă, evidențiind complexitatea și importanța sa într-o lume în continuă schimbare.
Lebăda de iarnă | |
---|---|
![]() | |
Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Anseriformes |
Familie: | Anatidae |
Subfamilie: | Anserinae |
Trib: | Cygnini |
Gen: | Cygnus |
Specie: | C. cygnus |
Nume binomial | |
Cygnus cygnus | |
![]() | |
Răspândirea speciei pe harta lumii
Zona de cuibărire pe timpul verii Habitat permanent Zona de iernare | |
Modifică text ![]() |
Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) este o pasăre migratoare din ordinul anzeriformelor (Anseriformes), familia anatidelor (Anatidae) cu o talie foarte mare, de culoare albă, răspândită în regiunile nordice ale Eurasiei (Rusia, Scandinavia, Islanda) care migrează spre regiunile temperate din sudul Europei și Asiei unde iernează. Ciocul este galben, cu jumătatea anterioară neagră; picioarele sunt negre. Are glasul puternic, ca un sunet de trompetă, obișnuind să strige în grup. Se hrănește mai ales cu vegetale: iarbă, plante acvatice, semințe de ierburi, dar și viermi, insecte, moluște; câteodată și pești. În România vine din nord în sezonul rece, iar primăvara se înapoiază spre locurile de reproducere din nordul Eurasiei; la noi este răspândită în lagune și pe lacurile litorale (complexul lagunar Razim etc.) și în Delta Dunării.