Marșul Voluntarilor
În lumea de astăzi, Marșul Voluntarilor continuă să fie un subiect de mare interes și dezbatere printre experți și pasionați deopotrivă. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Marșul Voluntarilor rămâne relevantă în societatea noastră modernă și continuă să provoace o serie de emoții și opinii amestecate. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Marșul Voluntarilor și impactul său asupra vieții noastre de zi cu zi, examinând totul, de la origini până la influența sa actuală asupra lumii. În plus, vom analiza diferitele puncte de vedere și controversele din jurul lui Marșul Voluntarilor, cu scopul de a oferi o viziune completă și echilibrată a acestui subiect important.
| ||||||||||||||||||||
.jpg)
"Marșul Voluntarilor", acum cunoscut în mod formal ca Imnul național al Republicii Populare Chineze,[5][6] este imnul național al Republicii Populare Chineze, incluzând regiunile administrative speciale Hong Kong și Macao. Spre deosebire de imnurile chinezești anterioare, scrise în Chineză clasică, acesta este scris în întregime în Chineză vernaculară.
Versurile au fost compuse ca un poem dramatic de către poetul și dramaturgul Tian Han în 1934 și adaptat la muzica lui Nie Er în anul următor pentru filmul Copii ai vremurilor grele. A fost adoptat ca imn provizoriu al RPC în 1949, în locul Imnului național al Republicii Chineze și "Internaționalei" comuniste. Când Tian Han a fost întemnițat în timpul Revoluției culturale din anii 1960, marșul a fost înlocuit neoficial de "Estul este roșu", intonat fără cuvinte, și mai apoi cântat folosind versuri modificate. Readus la versiunea originală, "Marșul voluntarilor" a fost ridicat la statut oficial în 1982, adoptat de Hong Kong și Macao după retrocedările acestora către China în 1997 și 1999 respectiv, și inclus în articolul 136 din 2004 al Constituției chineze'.
Versuri
Versurile melodiei au fost cald primite în Vest pentru "utilizarea muzicalității inerente a chinezei" și realizarea "unei bune potriviri" între rimele cuvintelor și tonurile limbii.
Originale și actuale
| Chineză[5] | Română (adaptat) | ||
|---|---|---|---|
| Simplificată | Tradițională | Pinyin | |
|
起来！不愿做奴隶的人们！ |
起來！不願做奴隸的人們！ |
Qǐlái! Búyuàn zuò núlì de rénmen! |
Sculați, voi ce robi nu vreți să fiți! |
1949
Al treilea vers a fost modificat în contextul succeselor comuniste în Războiul Civil Chinez, ce a avut loc la mijlocul anului 1949:
| Chineză | Română | ||
|---|---|---|---|
| Simplificată | Tradițională | Pinyin | |
|
... |
... |
... |
... |
Din 1978 până în 1982
| Chineză | Română | ||
|---|---|---|---|
| Simplificată | Tradițională | Pinyin | |
|
前进！各民族英雄的人民！ |
前進！各民族英雄的人民！ |
Qiánjìn! Gè mínzú yīngxióng de rénmín, |
La marș! Eroi de toate etniile! |
- * Ritmul din acest vers este ușor alterat, fiindcă Gòngchǎndǎng are cu o silabă mai mult decât xuèròu în versurile originale.
Referințe
- ^ Resolution on the Capital, Calendar, National Anthem, and National Flag of the People's Republic of China. 1st Chinese People's Political Consultative Conference (Beijing), 27 September 1949. Hosted at Wikisource.
- ^ Basic Law of the Hong Kong Special Administrative Region, Annex III. 7th National People's Congress (Beijing), 4 April 1990. Hosted at Wikisource.
- ^ Basic Law of the Macao Special Administrative Region, Annex III. 8th National People's Congress (Beijing), 31 March 1993. Hosted at Wikisource.
- ^ Constitution of the People's Republic of China, Amendment IV, §31. 10th National People's Congress (Beijing), 14 March 2004. Hosted at Wikisource.
- ^ a b 《中华人民共和国国歌》 . Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze (Beijing), 2015. Accesat la 21 ianuarie 2015. zh
- ^ "National Anthem". Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze (Beijing), 26 august 2014. Accesat la 21 ianuarie 2015.
Legături externe
 |
La Wikisursă există există texte originale legate de acest articol: |