Maslenița

În lumea de astăzi, Maslenița a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru o mare varietate de oameni și sectoare. De la origine până la influența sa asupra societății actuale, Maslenița continuă să fie un subiect relevant, care stârnește dezbateri și reflecție. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Maslenița, analizând implicațiile și impactul acestuia în diferite domenii. De la originile sale istorice până la relevanța actuală, Maslenița a devenit un subiect de interes care merită să fie studiat și înțeles pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru.

Maslenița

Maslenița, Boris Kustodiev, 1919 (Isaak Brodsky Muzeul St. Petersburg)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maslenița este un personaj folcloric al slavilor de est și personificare a sărbătorii omonime.

Originea sărbătorii

După cum afirma V.F.Miller[1] și Rîbacov, în trecut această sărbătoare a fost atribuită la echinocțiul de primăvară, care la mai multe popoare, ce folosesc calendarul solar, semnifică începutul unui nou an. Potrivit acestei ipoteze, sărbătorirea anului nou și trecere iernii a fost mutată de pe 22-24 martie mai devreme, în rezultatul apariției Paștelui ortodox. Printre savanții prerevoluționari se vehicula ideea că Maslenița se referă la sărbătoarea în cinstea "zeul vitelor".

În etnografia sovietică se spunea că Maslenița - e atât legătură cât și granița dintre iarnă și primăvară[2] când alungau si își luau rămas bun de la iarnă-zeița întunericului și a morții- și întâlneau primăvara, care aducea lumină, căldură și trezea natura la viață" [3]. Sărbătoarea era considerată moștenirea "vechiului cult solar", la relicvele cărora duceau ruguri și roată aprinsă pe pol.[4][5]

Efigie purtând tradiționalul cocoșnic rusesc amplasată în Piața Manejnaia din Moscova cu ocazia Masleniței

Maslenița (în rusă Масленица) este o sărbătoare tradițională est-slavă, sărbătorită în săptămâna dinaintea postului Paștelui. Maslenița a fost la început un ritual păgân, dar a fost integrat în tradiția Bisericii Ortodoxe și pregătește credincioșii pentru perioada de post care urmează.[6] Sărbătoarea marchează în calendarul popular granița între iarnă și primăvară, precum și începerea Marelui Post și încheierea perioadei Miasoed, când se consumă carne.[7] Ultima zi a Masleniței este numită și Ziua Iertării, pentru că atunci se cere răscumpărarea păcatelor înainte de intrarea în post.[8] Rușii sărbătoresc Maslenița prin participarea la diverse evenimente culturale și trebuie obligatoriu să consume clătite și lipii, la ucraineni și bieloruși se consumă colțunași, clătite și papanași.[7] Maslenița corespunde Carnavalului vest-creștin, cu excepția faptului că Marele Post ortodox începe într-o zi de luni, în loc de miercuri, iar data ortodoxă a Paștelui poate să difere foarte mult de data vest-creștină.

Maslenița este sărbătorită și de ucraineni și i se spune Масниця, în bielorusă Масленіца sau Масленка, în poloneză Zapusty, în slovacă Fašiangy, în cehă Masopust, în slovenă Pustni teden, în sârbă Покладе, în bulgară Сирна седмица sau Сирни заговезни, în macedoneană Прощена неделя.[7]

Note

  1. ^ Миллер, Вс (). Русская масленица и западноевропейский карнавал. М. p. 39. 
  2. ^ Чичеров (). 213. 
  3. ^ Соколова (). Весенне-летние календарные обряды русских, украинцев и белорусов XIX — начало XX в. Академия наук СССР, Институт этнографии им. Н. Н. Миклухо-Маклая. p. 11. 
  4. ^ Чичеров (). Зимний период русского народного земледельческого календаря XVI – XIX веков. p. 22. 
  5. ^ Соколова, 265 (). Весенне-летние календарные обряды русских, украинцев и белорусов XIX — начало XX в. Академия наук СССР, Институт этнографии им. Н. Н. Миклухо-Маклая. 
  6. ^ „Rusia. Maslenița, o sărbătoare păgână, adoptată și de Biserica Ortodoxă”. Digi 24. . 
  7. ^ a b c „Maslenița, sărbătoare importantă în Rusia”. Radio România Cluj. . 
  8. ^ „Maslenița: Rușii au preparat clătite în Piața Roșie”. Ziare.com. . 

Legături externe