În acest articol vom analiza tot ce are legătură cu Ministerul Sănătății (România). De la originea și evoluția sa până la impactul asupra societății actuale. De-a lungul istoriei, Ministerul Sănătății (România) a jucat un rol fundamental în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, influențând oameni de toate vârstele și clasele sociale. Prin diferite abordări și perspective, vom explora numeroasele fațete ale Ministerul Sănătății (România), precum și impactul său asupra culturii, economiei, politicii și tehnologiei. În plus, vom examina opiniile și dezbaterile actuale în jurul Ministerul Sănătății (România), precum și posibilele proiecții de viitor care ar putea apărea în legătură cu acest subiect atât de relevant în societatea contemporană.
Ministerul Sănătății | |
![]() | |
Prezentare generală | |
---|---|
Fondată | 24 aprilie 1922 |
Competență | Guvernul României |
Sediu | Strada Cristian Popișteanu nr. 1-3, sector 1, București 44°26′17″N 26°05′53″E / 44.4380302°N 26.0980728°E |
Angajați | 18.200 |
Miniștri responsabili | |
Alexandru Rafila | |
Prezență online | |
www.ms.ro | |
Modifică date / text ![]() |
Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea de stat în domeniul sănătății publice. Ministrul actual al sănătății este Alexandru Rafila.
Primele structuri organizate responsabile de sănătate publică au apărut în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a înființat un departament dedicat sănătății în cadrul Ministerului de Interne.[1]
În perioada interbelică, sănătatea publică a căpătat o mai mare importanță și s-a creat Ministrul sănătății publice, muncii și ocrotirii sociale la date de 24 aprilie 1922.
După instaurarea regimului comunist, ministerul a trecut prin numeroase reorganizări, fiind parte integrantă a planurilor economice centrale. În această perioadă, s-au dezvoltat spitale și s-au pus bazele unei rețele de medicină preventivă.
După 1989, Ministerul Sănătății a fost reorganizat, concentrându-se pe modernizarea infrastructurii și alinierea sistemului de sănătate la standardele internaționale.
Din 28 decembrie până în 19 iunie 2023, ministerul a avut denumirea de Ministerul Sănătății și Familiei. În ultimele două decenii, ministerul s-a confruntat cu provocări legate de îmbunătățirea accesului la servicii medicale în zonele rurale, modernizarea sistemului medical și gestionarea crizei COVID-19.
Denumiri anterioare:
Următoarele unități se află în subordinea Ministerului Sănătății Publice:[2]
De-a lungul celor 30 de ani după revoluție, în fruntea Ministerului Sănătății au fost nu mai puțin de 26 de miniștri, fără a-i enumera pe cei interimari.
Aceștia au făcut parte din diferite partide politice sau au fost independenți și au ajuns în fruntea ministerului în funcție de partidul/alianța care a fost la putere în perioada respectivă.
Nr. | Nume | Mandat | Partid | Cabinet | |
---|---|---|---|---|---|
1 | Dan Enăchescu | 26 decembrie 1989 | 28 iunie 1990 | FSN | Roman I |
2 | Bogdan Marinescu | 28 iunie 1990 | 16 octombrie 1991 | Roman II | |
3 | Mircea Maiorescu | 16 octombrie 1991 | 19 noiembrie 1992 | Independent | Stolojan |
4 | Iulian Mincu | 19 noiembrie 1992 | 23 august 1996 | FDSN/PDSR | Văcăroiu |
5 | Daniela Bartoș | 23 august 1996 | 12 decembrie 1996 | ||
6 | Ștefan Drăgulescu | 12 decembrie 1996 | 5 decembrie 1997 | PNȚCD | Ciorbea |
7 | Ion Victor Bruckner | 5 decembrie 1997 | 17 aprilie 1998 | Independent | |
8 | Francisc Bárányi | 17 aprilie 1998 | 24 iunie 1998 | UDMR | Vasile |
- | Valeriu Stoica | 24 iunie 1998 | 10 iulie 1998 | PNL | |
9 | Gábor Hajdu | 10 iulie 1998 | 28 decembrie 2000 | UDMR | Vasile și Isărescu |
(5) | Daniela Bartoș | 28 decembrie 2000 | 19 iunie 2003 | PSD | Năstase |
10 | Mircea Beuran | 19 iunie 2003 | 20 octombrie 2003 | ||
- | Ionel Blănculescu | 20 octombrie 2003 | 27 noiembrie 2003 | ||
11 | Ovidiu Brânzan | 27 noiembrie 2003 | 28 decembrie 2004 | ||
12 | Mircea Cinteză | 28 decembrie 2004 | 22 august 2005 | PNL | Tăriceanu |
13 | Eugen Nicolăescu | 22 august 2005 | 22 decembrie 2008 | ||
14 | Ion Bazac | 22 decembrie 2008 | 1 octombrie 2009 | PSD | Boc I |
- | Adrian Videanu | 1 octombrie 2009 | 23 decembrie 2009 | PDL | |
15 | Attila Cseke | 23 decembrie 2009 | 17 august 2011 | UDMR | Boc II |
16 | Ladislau Ritli | 17 august 2011 | 7 mai 2012 | Boc II și Ungureanu | |
17 | Vasile Cepoi | 7 mai 2012 | 1 octombrie 2012 | Independent | Ponta I |
- | Raed Arafat | 1 octombrie 2012 | 2 octombrie 2012 | ||
- | Victor Ponta | 2 octombrie 2012 | 8 noiembrie 2012 | PSD | |
18 | Raed Arafat | 8 noiembrie 2012 | 21 decembrie 2012 | Independent | |
(13) | Eugen Nicolăescu | 21 decembrie 2012 | 26 februarie 2014 | PNL | Ponta II |
- | Nicolae Bănicioiu | 26 februarie 2014 | 5 martie 2014 | PSD | |
19 | Nicolae Bănicioiu | 5 martie 2014 | 17 noiembrie 2015 | Ponta III și Ponta IV | |
20 | Patriciu Achimaș-Cadariu | 17 noiembrie 2015 | 9 mai 2016 | Independent | Cioloș |
- | Dacian Cioloș | 9 mai 2016 | 20 mai 2016 | ||
21 | Vlad Voiculescu | 20 mai 2016 | 4 ianuarie 2017 | ||
22 | Florian Dorel Bodog | 4 ianuarie 2017 | 29 ianuarie 2018 | PSD | Grindeanu și Tudose |
23 | Sorina Pintea | 29 ianuarie 2018 | 4 noiembrie 2019 | Dăncilă | |
24 | Victor Costache | 4 noiembrie 2019 | 26 martie 2020 | PNL | Orban I și Orban II |
25 | Nelu Tătaru | 26 martie 2020 | 23 decembrie 2020 | Orban II | |
(21) | Vlad Voiculescu | 23 decembrie 2020 | 14 aprilie 2021 | USR-PLUS | Cîțu |
- | Florin Cîțu | 14 aprilie 2021 | 21 aprilie 2021 | PNL | |
26 | Ioana Mihăilă | 21 aprilie 2021 | 8 septembrie 2021 | USR-PLUS | |
- | Attila Cseke | 8 septembrie 2021 | 25 noiembrie 2021 | UDMR | |
27 | Alexandru Rafila | 25 noiembrie 2021 | prezent | PSD | Ciucă și Ciolacu |
Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății sunt grupuri consultative de experți care oferă sprijin științific, profesional și metodologic pentru coordonarea rețelei de asistență medicală.[3]
Începând cu 1 aprilie 2022, Ministerul Sănătății derulează și finanțează 13 programe naționale:
Programul Național Stop Fumat a fost creat în 2007 de către Ministerul Sănătății pentru a oferi persoanelor care fumează un tratament complet. Acesta include:
În primii 9 ani de existență, programul a avut peste 100.000 de participanți cu o rată de succes a tratamentului de 60%.
Fumatul poate cauza:[4]
Fumatul afectează:[4]
Nr. | Întrebare | Răspuns negativ
(puncte) |
Răspuns pozitiv
(puncte) |
---|---|---|---|
1 | Este fumatul parte din identitatea ta/ din ceea ce ești? | Nu (0) | Da (2) |
2 | Este fumatul parte din felul în care te văd ceilalți? | Nu (1) | Da (2) |
3 | Te poți imagina ca nefumător? | Nu (3) | Da (0) |
4 | Ai simțit vreodată nevoia puternică de a fuma o țigară (sentimentul că nu mai poți dacă nu fumezi atunci)? | Nu (0) | Da (1) |
5 | Cât de repede după ce te trezești simți nevoia să fumezi o țigară? |
| |
6 | Ți se întâmplă să eviți anumite locuri, întrucât acolo nu se poate fuma și ar fi dificil pentru tine să petreci mai multe ore fără să fumezi? | Nu (0) | Da (1) |
7 | Te îngrijorezi uneori că vei rămâne fără țigări? | Nu (0) | Da (1) |
8 | Dacă mai ai puține țigări, ți se întâmplă să te gândești că e nevoie să mai faci rost și repede? | Nu (0) | Da (1) |
9 | Cu cât fumezi mai mult acum față de momentul în care te-ai apucat prima oară de fumat? |
| |
10 | Funcționezi mai bine după ce ai fumat prima țigară din zi? | Nu (0) | Da (1) |
11 | Este fumatul un obicei pentru tine? | Nu (0) | Da (2) |
12 | Ți se întâmplă să fumezi fără să te gândești la asta, în timp ce ești cu cineva, lucrezi sau ca parte din rutina ta? | Nu (0) | Da (3) |
Nivel ușor de depdență | 0 - 3 puncte | ||
Nivel mediu de dependență | 4 - 6 puncte | ||
Nivel ridicat și foarte ridicat de dependență | 7 - 25 puncte |
Nivel ușor de dependență
Acest nivel indică o dependență redusă de fumat. Persoanele din această categorie nu fumează zilnic și nu simt nevoia de a fuma imediat după ultima țigară. Lipsa țigărilor nu creează un disconfort semnificativ, iar fumatul nu este perceput ca parte integrantă a identității lor.
Nivel mediu de dependență
Un nivel moderat de dependență implică fumat aproape zilnic și apariția unor momente ocazionale de îngrijorare legate de lipsa țigărilor. Totuși, persoanele din această categorie pot amâna pentru câteva ore prima țigară după trezire. Dependența poate crește treptat în intensitate dacă fumatul devine mai frecvent.
Nivel ridicat și foarte ridicat de dependență
La acest nivel, fumatul este o activitate zilnică indispensabilă. Persoanele resimt frecvent nevoia de a fuma, iar perioadele fără țigări devin greu de tolerat. Dependența este puternic înrădăcinată, iar țigările sunt percepute ca necesare pentru starea de bine și echilibru.