Mircea Nedelciu

Mircea Nedelciu
Date personale
Născut	12 noiembrie 1950 Fundulea
Decedat	12 iulie 1999 (48 de ani) București
Înmormântat	Cimitirul Bellu Cimitirul Central din Chișinău
Cauza decesului	cauze naturale (limfom)
Cetățenie	România
Religie	Biserica Ortodoxă
Ocupație	prozator
Limbi vorbite	limba română[1]
Studii	Universitatea din București
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	postmodernism
Specie literară	Proză
Modifică date / text

Mircea Nedelciu (n. 12 noiembrie 1950 Fundulea – d. 12 iulie 1999, București) a fost un scriitor român, considerat a fi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului optzecist, ai postmodernismului în literatura română și un afiliat activ al mișcării artistice a minimalismului.

Este absolvent al Facultății de Filologie (secția română - franceză) a Universității București, promoția 1973. Încă din epoca studenției, devine membru activ al cenaclului Junimea, condus de profesorul și criticul literar Ovid S. Crohmălniceanu. Între anii 1970-1973 face parte din grupul de tineri scriitori de la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București, care editează gazeta de perete Noii (alături de Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Sorin Preda și Constantin Stan).

După absolvirea facultății, trăiește o vreme din slujbe provizorii (profesor navetist, ghid turistic etc.). Din 1982, lucrează ca librar la Editura Cartea Românească, un loc de întâlnire a scriitorilor tineri și provinciali, apoi ca funcționar la Uniunea Scriitorilor. Din 1990 conduce o asociație româno-franceză de difuzare editorială și susține câteva proiecte menite să primenească și să dinamizeze viața profesională a scriitorilor autohtoni. În 1988 se îmbolnăvește de o formă de leucemie, cu care se va lupta mai bine de un deceniu. Se stinge din viață pe 12 iulie 1999, la București, răpus de leucemie la vârsta de 48 de ani, și este înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.

Debutează în 1979 cu volumul de proză scurtă Aventuri într-o curte interioară. Ulterior, publică proză scurtă, romane, critică literară, articole teoretice și de opinie. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România și este membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO. Are o intensă activitate jurnalistică, colaborând cu majoritatea revistelor literare și culturale din țară, și cu publicații din Franța, Ungaria, Polonia, Rusia și Germania.

Figurează cu texte teoretice, articole de opinie și proză scurtă în numeroase antologii de proză românească, printre care: Desant '83 (antologie îngrijită de Ovid S. Crohmălniceanu, 1983), Competiția continuă. Generația `80 în texte teoretice (antologie apărută în 1994), Arhipelag - proză scurtă contemporană (1970-1980) (antologie și prefață de Mircea Iorgulescu, 1981), Nuvela românească în deceniul opt (antologie și studiu introductiv de Cornel Regman, 1983), Generația `80 în proza scurtă (antologie de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998) și secțiunea antologică a volumului Experimentul literar românesc postbelic (1998).

• Aventuri într-o curte interioară (1979), proză scurtă
• Efectul de ecou controlat (1981), proză scurtă
• Amendament la instinctul proprietății (1983), proză scurtă
• Și ieri va fi o zi (1989), proză scurtă
• Povestea poveștilor generației '80 (1998)
• Zmeura de câmpie (1984), roman
• Tratament fabulatoriu (1986), roman
• Femeia în roșu (1990), roman scris împreună cu Adriana Babeți și Mircea Mihăieș și reluat în volumul V al Operelor publicate de editura Paralela 45 în 2016 sub îngrijirea lui Ion Bogdan Lefter, cu o fotografie a autorului de Emeric Robicsek și un incipit de William Totok.
• Zodia scafandrului (2000), roman neterminat, publicat postum.^[2]

A fost tradus în limbile maghiară, germană, franceză, sârbă, rusă și engleză, apărând astfel în antologii de proză românească publicate în străinătate. Este prezent în antologia americană de proza românească The Phantom Church and Other Stories (University of Pittsburgh Press, 1996, traducere de Sharon King și Georgiana Fârnoagă). Postum, îi apare în Franța volumul La Danse du coq de bruyère suivi de Problèmes d`identité (traducere de Alain Paruit, Ed. L`Esprit des Péninsules / EST Samuel Tastet, Paris, 2000).

• Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1979, 1983, 1986, 1990)
• Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române
• Premiul ASPRO pentru proză scurtă (1998)

• Mircea Nedelciu: Zmeura de câmpie, roman împotriva memoriei, prefață de Sanda Cordoș, Ed. Compania, 2005
• Ion Bogdan Lefter, în „Ziua”, nr. 3373, 13 iulie 2005 Arhivat în 10 august 2020, la Wayback Machine.
• Refacerea lumii – o ars poetica marca Mircea Nedelciu - Carmen Mușat, în „Observator cultural”, nr. 432, 17 iulie 2008
• Mircea Nedelciu: istorie și iluzie literară - Adina Dinițoiu, în „Observator cultural”, nr. 432, 17 iulie 2008
• Ioan Iacob, în „Jurnalul Bucureștiului”, 4 septembrie 2013 Arhivat în 7 septembrie 2013, la Wayback Machine.

• Editura Polirom, detalii autor: Mircea Nedelciu Arhivat în 3 august 2008, la Wayback Machine.
• Librăria Carter, index autori: Mircea Nedelciu Arhivat în 27 septembrie 2007, la Wayback Machine.
• Editura Paralela 45, detalii autor: Mircea Nedelciu Arhivat în 27 septembrie 2007, la Wayback Machine.
• La o noua lectura: MIRCEA NEDELCIU Arhivat în 3 martie 2011, la Wayback Machine., Alex. Ștefănescu, România literară - anul 2002, numărul 6
• Comedia naratiunii si structurile romanului latent (I), Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 20, iulie 2000
• Comedia naratiunii si structurile romanului latent (II), Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 21, iulie 2000
• Scrisori către Mircea Nedelciu, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 482, iulie 2009
• „Textualism socialist“ și „rezistență prin cultură“ în proza anilor ’80, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 490, septembrie 2009

Articole biografice

• Vă mai amintiți de... Mircea Nedelciu, 10 iunie 2009, Nicoleta Zaharia, Adevărul

Interviuri

• Un prieten drag. Mircea Nedelciu, Formula AS - anul 1999, numărul 371
• "Muzica populara e apa vie, la necaz si la bucurie", Formula AS - anul 1999, numărul 384