În contextul societății actuale, Muscicapide a devenit un subiect relevant care merită aprofundat și analizat. De la origini și până la impactul său astăzi, Muscicapide a stârnit interesul experților și al oamenilor din diferite domenii. Acest articol încearcă să exploreze diferitele fațete ale Muscicapide, de la implicațiile sale economice până la influența sa asupra culturii populare. În acest sens, vor fi examinate diferitele perspective care ne vor ajuta să înțelegem mai bine rolul pe care Muscicapide îl joacă în viața noastră de zi cu zi. De asemenea, vor fi abordate controversele și dezbaterile care gravitează în jurul Muscicapide, cu scopul de a îmbogăți cunoștințele cititorilor și de a genera reflecție critică pe această temă.
Muscicapidae | |
---|---|
![]() | |
Măcăleandru (Erithacus rubecula) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Passeriformes |
Familie: | Muscicapidae (Vigors, 1825) |
Modifică text ![]() |
Muscicapidele (Muscicapidae), numite și muscari, sunt o familie de păsări care cuprinde 335 de specii răspândite în regiunile temerate și tropicale din Lumea Veche, ele ajungând în sud până în Polinezia, iar în nord la cercul polar. Sunt păsări insectivore, au ciocul turtit la bază, iar mandibula superioară puțin scobită la vârf. Ele au în jurul ciocului vibrize lungi. Aripile păsărilor sunt în general ascuțite, la speciile tropicale și sedentare remigiile sunt mai scurte ca la speciile migratoare. Păsările prind insectele din zbor sau la suprafața solului, unde insectele sunt pândite. Cuiburile lor așezate pe ramuri sau în scorburile arborilor au formă de cupă. Puii au penajul pătat, talia păsărilor este în general mică (12 cm). Unele specii prezintă un polimorfism sexual accentuat și au un cântec melodios.
Familia muscicapidelor include 56 genuri și 335 specii, grupate în 4 subfamilii: Muscicapinae (cu 2 triburi: Copsychini și Muscicapini), Niltavinae, Cossyphinae și Saxicolinae:[1]